Uneori, un scriitor ajunge în centrul atenției nu doar pentru ceea ce scrie, ci și pentru convingerile lui. În cazul scriitoarei irlandeze Sally Rooney, faptul că și-a declarat sprijinul pentru o cauză politică a dus la retragerea cărților ei în Marea Britanie.

În iulie 2025, autoritățile britanice au interzis organizația activistă Palestine Action, pe care au desemnat-o drept teroristă.

Pentru că Sally Rooney a declarat că dorește să direcționeze veniturile obținute din cărțile și adaptările TV ale acestora către acest grup, în octombrie 2026, editura Faber, cu care autoarea colaborează, a anunțat că nu îi mai poate distribui operele în Marea Britanie, deoarece nu îi poate transfera în siguranță veniturile obținute acolo. Cărțile deja existente în librării nu au fost retrase automat, iar editura continuă să le publice în alte teritorii.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

Într-o declarație transmisă BBC News, Rooney a afirmat că publicarea în continuare a operelor ei ar putea constitui o „infracțiune penală gravă”, motiv pentru care a convenit cu editura să nu mai distribuie cărțile către librăriile din Regatul Unit.

„Am făcut tot posibilul să fiu sinceră cu publicul în privința convingerilor și intențiilor mele și sunt pe deplin pregătită să accept consecințele”, a declarat ea.

Edițiile electronice au fost deja retrase de la vânzare în Marea Britanie, deși multe librării mai au în stoc exemplare tipărite. Faber a informat că librăriile nu au nicio restricție în a păstra la raft exemplarele pe care le au deja în stoc.

Cazul a readus în discuție libertatea de exprimare și limitele legislației antiterorism, însă, dincolo de controversă, rămâne literatura. Dacă nu ai citit-o încă pe Sally Rooney, acesta poate fi un bun moment să-i descoperi romanele.

3 cărți de Sally Rooney pe care merită să le citești

1. Oameni normali

Dacă ar fi să începi cu un singur roman de Sally Rooney, acesta ar fi o alegere foarte bună. Marianne și Connell se cunosc în adolescență, într-un orășel din Irlanda. Vin din medii sociale diferite și au personalități aproape opuse, dar între ei se formează o legătură greu de definit și categoric imposibil de ignorat.

De-a lungul anilor, relația lor trece prin apropieri, despărțiri, neînțelegeri și momente în care ceea ce simt nu coincide cu ceea ce reușesc să-și spună.

Sally Rooney scrie despre iubire fără să o transforme într-o poveste idealizată, iar această carte nu are vreo legătură cu politica sau războiul. Personajele sunt umane și atât: greșesc, se rănesc și se îndepărtează uneori, tocmai pentru că nu știu să comunice.

2. Conversații cu prietenii

Acesta este romanul de debult al lui Rooney, publicat în 2017, în care vei găsi intimitate, putere, infidelitate și vei vedea cum arată granițele fragile dintre prietenie și iubire.

Frances are 21 de ani și e studentă. E și poetă și observatoare atentă a oamenilor din jur. Împreună cu fosta ei iubită și actuala prietenă, Bobbi, ajunge să petreacă timp alături de Melissa, o scriitoare, și de soțul acesteia, Nick. Ceea ce începe ca o relație de prietenie mai neobișnuită se transformă treptat într-o rețea complicată de atracții, gelozii și atașamente.

Citește-o pentru dialogurile inteligente, tensiunea dintre ce gândim și ce simțim și felul în care relațiile ne pot destabiliza convingerile.

3. Intermezzo

În acest roman, Sally Rooney urmărește povestea a doi frați, Peter și Ivan, care încearcă să-și regăsească echilibrul după moartea tatălui lor. Peter e un avocat de succes a cărui viață sentimentală e mult mai fragilă decât pare, iar Ivan, fratele mai mic, e un jucător de șah talentat și introvertit, care începe o relație cu o femeie mai în vârstă decât el. Chiar dacă cei doi împărtășesc aceeași pierdere, felul în care o trăiesc și încearcă să meargă mai departe îi îndepărtează.

E al patrulea roman al autoarei și e mai amplu și mai meditativ decât primele. E un roman mai matur care vorbește despre doliu, masculinitate, singurătate și dificultatea de a accepta că oamenii pe care îi iubim nu sunt întotdeauna cei pe care credem că îi cunoaștem.

3 autori care au înfruntat cenzura

Cazul Sally Rooney este specific contextului juridic și politic actual, dar istoria literaturii oferă mai multe exemple de autori ale căror opere au fost interzise, contestate sau publicate cu dificultate. Motivele au variat de la normele morale ale epocii, unele fiind considerate prea obscene, până la convingeri religioase și conflicte politice.

1. Herta Müller

Pentru Herta Müller, cenzura nu a fost doar o problemă de publicare, ci o realitate care i-a influențat atât opera, cât și viața personală. Născută în România, într-o comunitate de limbă germană, scriitoarea a trăit sub regimul Ceaușescu și a intrat în conflict cu autoritățile după ce a refuzat să colaboreze cu Securitatea. Textele ei, care surprindeau abuzurile, suspiciunea și atmosfera apăsătoare a societății comuniste, nu se potriveau cu imaginea pe care regimul voia să o prezinte despre România.

În 1982, volumul ei de debut, Ţinuturile joase, a apărut în România într-o versiune cenzurată. Varianta integrală a fost publicată în Germania de Vest în 1984, unde Müller a putut să-și prezinte scrierile fără intervențiile cenzurii românești. Între timp, scriitoarea a fost supravegheată și intimidată de Securitate, iar posibilitățile de a publica în țară au devenit tot mai limitate. În 1987, a emigrat în Germania de Vest.

Dacă vrei să citești Herta Müller, un roman potrivit pentru a-i descoperi universul este Animalul inimii, o poveste despre tineri care încearcă să-și păstreze libertatea interioară într-un sistem construit pe control și intimidare.

2. Boris Pasternak

În cazul scriitorului rus Boris Pasternak, cenzura a vizat una dintre cele mai cunoscute opere ale lui, Doctor Jivago, pe care chiar ți-l recomandăm. Romanul urmărește destinele unor personaje prinse în tumultul Revoluției Ruse și al schimbărilor politice care au urmat. Deși povestea e construită în jurul iubirii, al pierderii și al supraviețuirii, perspectiva asupra revoluției și a consecințelor acesteia nu corespundea viziunii oficiale promovate de autoritățile sovietice.

În 1956, Pasternak a încercat să publice romanul în Uniunea Sovietică, dar nu a primit aprobare. Cartea a apărut în Italia în 1957, iar ulterior a fost publicată și în alte țări. Publicarea în străinătate a transformat romanul într-un subiect de controversă politică, iar în 1958, când Pasternak a primit Premiul Nobel pentru Literatură, presiunile asupra lui s-au intensificat. Autoritățile sovietice au lansat o campanie împotriva scriitorului, iar Pasternak a fost constrâns să refuze distincția.

Pasternak a rămas în Uniunea Sovietică până la moartea lui, în 1960, fără să apuce să-și vadă romanul publicat în țară. De-abia în 1988 publicarea romanului a fost permisă în URSS, datorită reformelor radicale pornite de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov.

3. George Orwell

George Orwell este unul dintre autorii care au explorat cel mai convingător relația dintre putere, propagandă și libertatea individuală. Romanele Ferma animalelor și 1984 au devenit repere ale literaturii politice, în ciuda faptului că au întâmpinat obstacole încă de la publicare și au fost interzise în mai multe state totalitare.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lui Orwell i-a fost greu să găsească un editor pentru Ferma animalelor. În 1944, manuscrisul a fost refuzat de mai multe edituri britanice, inclusiv din cauza criticilor la adresa regimului sovietic, într-un moment în care Uniunea Sovietică era aliată cu Marea Britanie împotriva Germaniei naziste. Romanul a fost publicat în cele din urmă în 1945.

Mai apoi, în romanul 1984, publicat în 1949, Orwell imaginează o societate în care statul supraveghează permanent cetățenii, controlează informația și modifică trecutul pentru a-și păstra puterea. Faptul că a criticat totalitarismul a făcut ca romanele lui să fie interzise în Uniunea Sovietică și în alte state comuniste.

Orwell nu a fost arestat sau obligat să plece din țara lui și cazul lui nu e asemănător nici cu al lui Sally Rooney, dar experiența lui cu cenzura arată cât de mult poate să deranjeze o operă literară sau un autor.

Situațiile descrise aparțin unor epoci diferite și implică forme distincte de presiune asupra literaturii, dar ne aduc aminte că accesul la cărți și libertatea de a le publica nu au fost întotdeauna garantate.