Te-ai întrebat vreodată ce citeau Ernest Hemingway și vechiul lui prieten, Scott F. Fitzgerald? Sau ce roman a influențat unele dintre scrierile lui John Steinbeck? Și noi am fost curioși să aflăm ce citesc scriitorii și, de aceea, ne-am gândit să facem o listă în care să trecem câțiva autori celebri și cărțile lor preferate.
Orice mare autor de beletristică a fost, înainte de a deveni scriitor celebru, un avid consumator de literatură. În general, cei mai mulți scriitori au devorat cărți din literatura universală, înainte de a deveni ei înșiși nume care nu mai au nevoie de prea multe explicații.
Unele opere sunt pe lista de preferințe a mai multor autori celebri, și pe bună dreptate. E greu să reziști farmecului Aventurilor lui Huckleberry Finn, chiar dacă nu mai ești chiar la vârsta copilăriei. La fel se întâmplă și cu singurul roman al lui Emily Brontë, La răscruce de vânturi, considerat de către mari autori și critici ca fiind unul dintre cele mai bune romane din lume.
Scriitorul american Ernest Hemingway a spus, cândva, că “nu există prieten mai loial decât o carte”. Într-o ediție din 1935 a revistei Esquire, el a făcut o listă cu astfel de “prieteni” pe care spunea că ar prefera să îi poată citi din nou pentru prima oară decât să aibă asigurat un venit de un milion de dolari pe an. Printre numele de cărți amintite atunci de Heingway se află Anna Karenina și Război și pace (de Lev Tolstoi), Frații Karamazov (Feodor Dostoievski), Povestirile unui vânător (de Ivan Turgenev), Far Away and Long Ago (autobiografia lui William Henry Hudson), La răscruce de vânturi (de Emily Brontë), Doamna Bovary (Gustave Flaubert), Aventurile lui Huckleberry Finn (Mark Twain), Winesburg, Ohio (Sherwood Anderson), Regina Margot (Alexandre Dumas tatăl), Casa Tellier (proză scurtă de Guy de Maupassant), Roșu și negru și Mănăstirea din Parma (ambele de Stendhal).
Aceasta nu a fost prima listă de cărți preferate alcătuită de Hemingway. Cu un an înainte, el făcuse o listă cu 14 cărți pentru un scriitor aspirant cu care trebuia să se întâlnească în Florida. Lista includea câteva dintre cărțile de mai sus, plus două nuvele de Stephen Crane.
Într-o listă de autori celebri și cărțile lor preferate, scriitorul american de SF-uri Ray Bradbury e surprinzător. În 2003, pe când avea 83 de ani, acesta a vorbit într-un interviu despre ce îi place să citească și a amintit “colecțiile de eseuri a lui George Bernard Shaw, care conțin toată inteligența omenirii din ultimii o sută de ani și poate mai mult”, cărțile antropologului american Loren Eisley, pe care îl numea “cel mai mare post și eseist al ultimilor 40 de ani”, precum și cartea Moby Dick, scrisă de Herman Melville, despre care spunea că a avut un impact evident asupra vieții sale.
Cărțile care i-au influențat cel mai mult cariera au fost cele din seria John Carter of Mars (de Edgar Rice Burroughs).
Autorul seriei Game of Thrones a spus că seria Stăpânul Inelelor, scrisă de J.R.R. Tolkien, pe care a citit-o pentru prima dată în școala generală, încă este o carte pe care o admiră. Însă, spunea el, o carte în care și-a găsit inspirația mai recent este Simfonia itinerantă (cu titlul original Station Eleven), de Emily St. John Mandel, despre un grup de actori într-o societate post-apocaliptică. Despre acest roman, George R.R. Martin spune că este unul “profund melancolic, dar scris frumos și minunat de elegiac”, o carte despre care mărturisea că își va aminti multă vreme și la care va reveni.
Când Gillian Flynn, autoarea cărții Fata dispărută (Gone girl) a fost întrebată despre cărțile ei preferate într-un chestionar din 2014, a scos la iveală cărțile care o fac să se simtă bine atunci când e irascibilă și nimic nu pare bun de citit. Cele două cărți pe care le-ar fi ales oricând erau, la acel moment, Zece negri mititei de Agatha Christie și Cântecul călăului de Norman Mailer.
Alcătuind această listă de autori celebri și cărțile lor preferate, constatăm că Vladimir Nabokov, cel care a scris Lolita, apreciază mai degrabă literatura clasică. Potrivit The Paris Review, pentru Nabokov, marea literatură înseamnă Ulise al lui James Joyce, Metamorfoza lui Franz Kafka și Petersburgul lui Andrei Belîi, plus prima parte din În căutarea timpului pierdut, scrisă de Marcel Proust.
Scriitoarea britanică Jane Austen, care a scris opere clasice ca Mândrie și prejudecată și Emma, a fost ea însăși o cititoare vorace de romane, poezie și teatru, printre care Corsarul de Lord Byron și Misterele din Udolpho, de Anne Radcliffe.
În 1887, Mark Twain i-a răspuns reverendului Charles D. Crane, pastor în Maine, la o scrisoare în care acesta îi cerea câteva recomandări de cărți pentru adolescenți, deopotrivă fete și băieți, dar și câteva din cărțile pe care le preferă Twain însuși. Printre favoritele sale, Twain nota Istoria revoluției franceze (Thomas Carlyle), Moartea Regelui Arthur (Thomas Malory) și antologia O mie și una de nopți.
Meg Wolitzer, care a scris Interesanții, apreciază cel mai mult romanul Old Filth, al lui Jane Gardam. Meg Wolitzer spune despre această carte că e diferită de orice a mai citit, fiind un roman opalescent, de o frumusețe care oferă o imensă mulțumire norocoșilor care îl citesc.
În 1936, cu patru ani înainte de moartea sa, Scott F. Fitzgerald locuia într-un hotel din statul Carolina de Nord. După ce autorul Blândeții nopții a încercat să se sinucidă, conducerea hotelului a insistat ca acesta să fie supravegheat de o asistentă medicală. Aflat în grija ei, Fitzgerald i-a făcut acesteia o listă de 22 de cărți pe care el le considera lecturi esențiale. Pe listă erau trecute, printre altele, Sora Carrie (Theodore Dreiser), Mântuitorul. Viața lui Isus (Ernest Renan), O casă de păpuși (piesă de teatru de Henrik Ibsen) și Winesburg, Ohio (Sherwood Anderson).
Dramaturgul irlandez Samuel Beckett, autorul piesei Așteptându-l pe Godot și câștigător al Nobelului pentru Literatură în 1969, a fost întotdeauna discret în ceea ce privește viața lui. Totuși, în 2011 a fost publicat un volum care includea corespondența scriitorului din prioada 1941-1956. Astfel, admiratorii săi au putut să-și facă o idee despre prieteniile și obiceiurile de lectură ale lui Beckett. Așadar, în scrisorile sale, au fost amintite multe cărți. Despre Ocolul Pământului în 80 de zile, de Jules Verne, spunea că este un roman “plin de viață”, despre Effi Briest a lui Theodor Fontane a spus că i-a provocat aceleași vechi dureri în aceleași vechi locuri, iar despre De veghe în lanul de secară, de J.D. Salinger, a spus că i-a plăcut “mai mult decât orice, pentru o perioadă lungă de timp”.
Amy Tan este o scriitoare americancă de origine chineză care a publicat, printre altele, Soția zeului bucătăriei, Cele o sută de simțuri secrete și Fiica tămăduitorului de oase. Cartea ei preferată din literatura clasică chineză este Jin Ping Mei (tradusă în engleză ca The Plum in the Golden Vase), a unui autor necunoscut care a publicat sub pseudonimul Lanling Xiaoxiao Sheng. “Aș descrie-o ca pe o carte de maniere pentru desfrânați. Cititorii ei din perioada dinastiei Ming o ascundeau sub așternuturi, pentru că era interzisă, fiind considerată pornografică, având o mulțime de scene sexuale”, a spus Amy Tan, care mărturisește că, ani la rând, nu a avut idee că deținea ediția cenzurată. Despre ediția necenzurată spune că este chiar “pedagogică”.
Autoarea britanică J.K. Rowling, care a scris colecția Harry Potter și, mai apoi, sub pseudonim, Viermele de mătase, se declară cucerită de un roman clasic: Emma (Jane Austen). Despre acest roman, J.K. Rowling spune că te absoarbe în poveste și te mai lasă să ieși din ea abia la final, când ai convingerea că ai văzut ceva grozav ca acțiune.
Maya Angelou a fost o poetă, activistă pentru drepturile civile și autoare americancă. A avut multe cărți preferate, printre care se află Poveste despre două orașe (Charles Dickens), Biblia, Privește, înger, către casă (Thomas Wolfe), Omul invizibil (Ralph Ellison) și Micuțele doamne (Louisa May Alcott). “Când am citit cartea Louisei May Alcott, am știut că fetele despre care vorbește sunt toate albe. Dar erau fete drăguțe și le-am înțeles. M-am simțit ca și când aproape că eram acolo, cu ele, în camera lor de zi și în bucătărie”, a spus Maya Angelou.
În cartea The Books in My Life, Henry Miller a tratat cărțile ca experiență vitală, după cum el însuși explică în prefață. Lucrarea are chiar și o anexă cu titlul “100 de cărți care m-au influențat cel mai mult”, unde se află opere ca La răscruce de vânturi, Aventurile lui Huckleberry Finn, Mizerabilii și Fire de iarbă, volumul de poezie al lui Walt Whitman.
Autorul cărților Fructele mâniei și La Est de Eden, John Steinbeck, a mărturisit că una dintre cărțile lui preferate în cea de-a doua parte a vieții a fost Winesburg, Ohio. Însă, tot el a spus că prima lui carte preferată a fost Moartea Regelui Arthur, pe care a primit-o în dar când avea nouă ani. Astfel, Thomas Malory a avut o influență majoră asupra stilului literar al lui Steinbeck.
Dacă ești în pană de idei și nu știi ce să mai citești, inspiră-te din această listă cu autori celebri și cărțile lor preferate. Noi deja ne-am propus să citim două dintre cărțile recomandate de ei. Tu ce-ți alegi?
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.
1 Comment
[…] altă ordine de idei, când Gillian Flynn a fost întrebată despre cărțile ei preferate într-un chestionar din 2014, a scos la iveală romanele care o fac să se simtă bine atunci când […]