Literatura senzuală fascinează orice cititor, atunci când nu prezintă numai acte sexuale în sine, ci și mecanismele psihologice din spatele lor. Îți recomandăm cinci romane erotice pe care n-o să le mai poți lăsa din mână odată ce te-apuci de citit.

În general, literatura erotică se citește ușor. De ce citim romane erotice? Simplu spus, sexualitatea preocupă orice persoană adultă. Pe de o parte, lecturile cu sex fictiv pot fi metodă prin care poți mistifica plăcerea și poți ajunge la o anumită profunzime la care mulți oameni rareori pot ajunge altfel. Pe de altă parte, povestea în sine dă un sens verbalizat, clar, unei experiențe senzoriale despre care, altfel, nu se vorbește prea mult.

De-a lungul timpului, bărbați și femei deopotrivă au scris romane erotice. Unele au fost interzise la vremea lor și permise de-abia după mulți ani. În multe cazuri însă, prudența și pudoarea s-au dovedit a fi inamicii artei. De la Ulise al lui James Joyce, care a descris imagini sexuale foarte explicite, la Luni de fiere a lui Pascal Bruckner, Amantul doamnei Chatterley, de D.H.Lawrence, și până la seria Cincizeci de umbre (Cincizeci de umbre ale lui Grey, Cincizeci de umbre întunecate și Cincizeci de umbre descătușate – cărțile lui E. L. James), o mulțime de romane erotice au fost luate cu asalt de cititori de tot felul.

Literatura erotică nu este o găselniță recentă, ci se află pe rafturile bibliotecilor sau ascunsă în sertare secrete de mulți ani.  Ne vom opri astăzi asupra a cinci romane erotice pe care, dacă nu le-ai citit, ar fi cazul să o faci.

5 romane erotice pe care trebuie să le citești

1. Scris pe trup, de Jeanette Winterson

Jeanette Winterson (58 de ani) este crescută de o familie de evangheliști penticostali într-un orășel din Anglia. La 15 ani, adolescenta pentru care părinții își doreau o carieră de misionariat în Africa își părăsește căminul. La 16 ani, recunoaște că e lesbiană.

În 1992, la 33 de ani, lansează romanul Scris pe trup, descris ca o încrucișare revelatoare a poeziei cu proza, cu oda erotică și textul filosofic, o carte care oferă surprize pagină cu pagină. Romanul începe ca o aventură obișnuită și se transformă într-un roman de exaltare și pierdere.

Naratorul, care nu are vârstă, sex și nici nume, a avut mai multe relaţii pe parcursul vieții, atât cu femei, cât şi cu bărbaţi. Naratorul, despre care nu știm dacă este un el sau o ea, se îndrăgostește de Louise, o femeie căsătorită, descrisă ca o pictură prerafaelită, cu un păr roşu obsedant şi-o piele albă ca laptele.

Winterson descrie experiențe senzoriale uluitoare, vorbind despre piele, oase, carne, simțuri, văz, auz, într-un cuvânt, despre iubire, o iubire care include trupul și îl pune la loc de cinste: “Nu-i doream doar corpul, îi doream oasele, sângele, țesuturile, mușchii ce le țineau laolaltă. Aș fi ținut-o lipită de mine chiar dacă timpul i-ar fi făcut să pălească nuanțele și texturile pielii. Aș fi ținut-o lipită de mine vreme de o mie de ani, până când oasele i s-ar fi preschimbat în pulbere. Ce ești tu, de mă faci să mă simt așa? Cine ești tu, de faci timpul să nu aibă nicio importanță?”.

2. Insuportabila ușurătate a ființei, de Milan Kundera

“Ce este cochetăria? S-ar putea spune că-i un comportament ce trebuie să-i sugereze partenerului ideea că apropierea sexuală e posibilă, fără a percepe această eventualitate ca pe o certitudine. Cu alte cuvinte: cochetăria este o promisiune fără garanție a împreunării sexuale”.

Într-un decor de primăvară din Praga, Milan Kundera examinează, în Insuportabila ușurătate a ființei, relațiile a patru amanți – două cupluri – răniți și capricioși. Sex, adulter și intimitate sunt, deopotrivă, privite în termeni realiști și romantici. E o carte care stimulează mai mult decât simțurile fizice. Este unul dintre acele romane erotice în care drame personale pot fi mai mari sau mai mici pentru că, în fond, este vorba despre eterna relativitate a tuturor lucrurilor. Lucrurile sunt simple și complicate în același timp.

Temele abordate de Kundera sunt vinovăția, fidelitatea, dragostea, sacrificiul și, peste toate, efemerul. Cartea se învârte în jurul dihotomiei ușurătate-greutate, iar Kundera propune un mod de a gândi experimental, prin intermediul personajelor sale.

Dincolo de forța sexuală, cartea mustește de nostalgie. “Ca să scape de suferință, oamenii se refugiază, de cele mai multe ori, în viitor”.

3. Tropicul Cancerului, de Henry Miller

Tropicul Cancerului, de Henry Miller, a fost publicat în 1934, mai întâi în Franța. Ulterior, a fost interzis în Statele Unite pentru ca, în anii ’60, să nu mai fie considerat obscen, ca urmare a unei decizii a Curții Supreme. Cartea este o semi-autobiografie, în care Miller relatează propriile experiențe sexuale în Parisul boem al anilor ’30. Tânărul scriitor american exilat în Franța duce o existență precară, presărată cu aventuri amoroase prin baruri, săli de dans și bordeluri. Naratorul ia contact cu multe prostituate și tot felul de femei fără nume.

Limbajul este uneori fără perdea, pasional și poetic deopotrivă. Miller scoate în evidență tentațiile și ispitele de la periferia Parisului: înșelătorii, infidelitate, negativism, laudă, prostițutie, lene, droguri și sărăcie. Cartea este scrisă când prezentând idei sau întâmplări succinte, când foarte descriptiv și, uneori, contemplativ.

„Ideile trebuie însoţite de acţiune. Dacă nu există sex şi vitalitate în ele, nu există nici acţiune. Ideile nu pot exista singure într-un vid spiritual”, se spune în romanul considerat una dintre capodoperele clasice ale erotismului.

4. Incest, de Anaïs Nin

Dacă tot am vorbit despre Henry Miller, devine firesc să vorbim și despre Anaïs Nin. Deși cei doi erau căsătoriți când s-au cunoscut, între ei s-a legat o relație amoroasă pasională care a durat mulți ani. Miller nu-și dorea să devină monogam, iar Anaïs Nin nu voia să divorțeze de soțul ei.

Incest este, de fapt, un jurnal ce cuprinde însemnări ale scriitoarei din perioada 1932-1934, o urmare a romanului Henry și June (jurnalul din perioada 1931-1932). Ambele cărți se referă la perioada de după ce l-a întâlnit pe Miller.

Anaïs Nin a vrut, prin deciziile sale, să demoleze anumite tabuuri și tipare, demitizând falsele concepte ale unei societăți aflate într-un continuu declin. A avut mai mulți amanți. Nin vorbește despre Henry Miller, dr. Otto Rank, Antonin Arnaud, dr. Rene Allendy și chiar despre Joaquin Nin, tatăl autoarei, care reapare în viața ei după ce își abandonase familia pe vremea când Anaïs era doar o copilă. Nu degeaba cartea se numește Incest. Dincolo de întâlnirile sexuale diverse ale lui Nin, aflăm din jurnalul ei că l-a ajutat deseori cu bani pe Henry Miller, chiar din banii soțului ei.

Dacă o vei judeca aspru pe Anaïs Nin citindu-i cele mai intime gânduri și fapte? Da. Sau, cel puțin, așa vei fi tentat să faci. Treptat, însă, vei realiza că nu ai dreptul să faci asta și vei reuși să pătrunzi mai adânc într-o viață care nu a fost deloc ușoară, o viață plină de dezechilibre.

Inițial, cartea a fost publicată într-o formă cenzurată chiar la dornința lui Nin. Ulterior, după ce toți cei prezenți în Incest au murit, a fost publicată varianta necenzurată din jurnalul autoarei. De altfel, recomandăm varianta necenzurată.

5. Amantul, de Marguerite Duras

Dacă Lolita lui Vladimir Nabokov spune povestea unui bărbat obsedat de o tânără fată, Amantul lui Marguerite Duras spune opusul. Pe tărâmul a ceea ce era pe-atunci Indochina (azi statul Vietnam), o adolescentă de 15 ani și jumătate, purtând o rochie ponosită, ruj de un roșu aprins și pantofi aurii, îl întâlnește pe el, chinezul bogat care are cu 12 ani mai mult decât ea.

„La cincisprezece ani, pe chipul meu era întipărită plăcerea, iar eu nu cunoşteam plăcerea”. Amantul chinez devine refugiul tinerei din fața unei mame severe, maniac-depresive, și a unui frate de o violenţă tulburătoare. La început, ea pare să fie doar obiectul dorinței amantului său, dar, pe parcurs, tânăra începe să descopere plăcerea și senzualitatea, fapt care duce la inversarea centrilor de putere dintre cei doi.

Cartea e invadată de căldură, de tristețe și de o nesfârșită senzualitate. Un roman despre dorinţă, nebunie, frică, singurătate, imposibilitatea comunicării și paradoxurile iubirii.

Tu ce romane erotice ai mai citit?