De obicei, cărțile pe care „trebuie să le citești” nu numai că sunt profunde și complexe, ci sunt și cărți care au trecut testul timpului pentru simplul motiv că sunt mai bune decât 99% dintre cărțile publicate și, de cele mai multe ori, cărți lungi. Parcă tocmai am descris literatura rusă, așa-i? Multe dintre cărțile rusești au exact aceste caracteristici. De aceea, literatura rusă are multe titluri pe listele obligatorii de lectură și e bine să nu o treci cu vederea, chiar și în epoca vitezei.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

Chiar dacă în ziua de azi ai acces la cărți scurte și ușor de citit, ține cont că literatura rusă a fost mult timp una dintre cele mai bogate și mai interesante și a furnizat romane incredibile de două secole încoace. Ba chiar continuă să facă acest lucru.

15 cărți din literatura rusă pe care e bine să le citești

1. Frații Karamazov, de F.M. Dostoievski

Frații Karamazov e o carte lungă și complicată, cu multe fire narative și conexiuni subtile. Romanul e, pe scurt, despre crimă și poftă trupească. Dostoievski e celebru pentru felul în care îmbină temele filosofice cu descrieri amănunțite, de pagini întregi, ale personajelor.

2. Ziua Opricinicului, de Vladimir Sorokin

Vladimir Sorokin e un scriitor rus contemporan, în vârstă de 66 de ani. Romanul lui, publicat în 2006, are o acțiune plasată în anul 2027. Ziua Opricinicului descrie o Rusie distopică, condusă de un țar, având o limbă rusă cu numeroase expresii chinezești și un „Mare Zid Rusesc” care separă țara de vecinii săi. Sorokin a fost distins în 2015 cu Premio Gregor von Rezzori, din Italia, pentru acest roman.

3. Crimă și pedeapsă, de F.M. Dostoievski

O altă carte clasică a lui Dostoievski pe care ar fi bine să nu o treci cu vederea este Crimă și pedeapsă – o carte care va rămâne, oricât de mult timp va trece de la publicarea ei, genială. Dostoievski explorează brutalitatea și profunzimea Rusiei, spunând povestea unui om care comite o crimă pur și simplu pentru că crede că acesta este destinul său, după care înnebunește încet, de vinovăție.

4. Viața din visele lui Suhanov, de Olga Grushin

Olga Grushin are 51 de ani. Suhanov, personajul principal din cartea ei, cândva un artist în ascensiune, renunță la ambițiile sale și trece de linia Partidului Comunist pentru a supraviețui. Viața lui este lipsită de sens și, treptat, amintirile încep să se suprapună peste prezent, visul peste realitate, delirul peste luciditate.

5. Anna Karenina, de Lev Tolstoi

„Toate familiile fericite seamănă una cu alta, fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei”. Așa începe romanul lui Tolstoi despre încurcăturile romantice și politice a trei cupluri, un roman remarcabil din literatura rusă. Actualitatea acestuia e data de faptul că romanul se concentrează, în mare, pe problemele inimii.

6. Război și pace, de Lev Tolstoi

Nu ai cum să vorbești despre literatură rusă fără să menționezi capodopera lui Tolstoi. Cititorii de azi uită – sau n-au aflat vreodată – că Război și pace a însemnat un eveniment exploziv în literatura universală, o operă experimentală care a spulberat multe reguli anterioare referitoare la ceea ce era sau nu un roman, referitoare la ce era sau nu era permis.

Folosind portretizarea a două familii importante, Bolkonski și Rostov, Tolstoi descrie Rusia în pragul unui conflict apocaliptic cu Franța lui Napoleon Bonaparte.

7. Moartea lui Ivan Ilici, de Lev Tolstoi

Există ceva primordial și universal în această poveste a unui oficial guvernamental de succes și respectat, care începe să experimenteze o durere inexplicabilă și își dă seama încet că este pe moarte. Ivan Ilici trece de la iritare ușoară la îngrijorare, la negare și, în sfârșit, acceptare, totul fără să înțeleagă vreodată de ce i se întâmplă ceea ce i se întâmplă. Este genul de poveste care rămâne cu tine pentru totdeauna.

8. Suflete moarte, de Nikolai Gogol

Dacă vrei să înțelegi cultura rusească, poți să începi cu Gogol. Romanul lui e despre un oficial din epoca țaristă târzie, însărcinat să călătorească din moșie în moșie investigând iobagi morți (sufletele din titlu) care sunt încă enumerați pe documente. Cartea are mult umor negru și reprezintă o privire revelatoare asupra vieții din Rusia înainte de epoca modernă.

9. Maestrul și Margareta, de Mihail Bulgakov

Bulgakov, romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană, știa că ar putea fi arestat și executat pentru că a scris această carte și, totuși, a făcut-o. A ars manuscrisul original, din teroare și disperare, după care l-a recreat. Când a fost în cele din urmă publicat, romanul a fost atât de cenzurat încât de-abia semăna cu ceea ce este astăzi Maestrul și Margareta.

10. Părinți și copii, de Ivan Turgheniev

Ca multe opere din literatura rusă, romanul lui Ivan Turgheniev este preocupat de vremurile în schimbare din Rusia și de diviziunea generațională tot mai mare dintre părinți și copii. Cartea urmărește călătoria personajelor mai tinere pornind de la o respingere neclintită a moralei tradiționale și a conceptelor religioase și până la a lua în considerare, într-un mod mai matur, posibilele lor valori.

11. Evgheni Oneghin, de Aleksandr Pușkin

Un poem remarcabil de complex și de lung, Evgheni Oneghin oferă o imagine sumbră a modului în care societatea produce monștri prin răsplătirea cruzimii și egoismului. Dacă, la prima încercare, schema complicată a rimei poate fi descurajatoare, Pușkin o reușește cu măiestrie. Dă-i o șansă și vei fi absorbit de povestea unui aristocrat plictisit de la începutul secolului al XIX-lea, a cărui auto-absorbție îl face să piardă dragostea vieții sale.

12. Oblomov, de Ivan Goncharov

Nici nu începi bine cartea și afli că Oblomov e atât de leneș încât abia reușește să se ridice din pat. Romanul lui Ivan Goncharov e hilar și plin de observații inteligente. Personajul principal nu vrea să facă nimic și consideră că a nu face nimic este un triumf al sinelui. Nu vei citi un alt roman ca acesta, o satiră psihologică și social de excepție.

13. Lolita, de Vladimir Nabokov

Toată lumea a auzit de Lolita și știe despre ce e, dar nu toată lumea a și citit-o. În continuare, cartea lui Nabokov e considerată de către unii pornografică sau lipsită de morală, dar e, în același timp, o poveste cu care poți rezona puternic.

Povestea este complicată – un bărbat matur se îndrăgoștește de o copilă de 12 ani. Cum îl judeci pe profesorul de literatură Humbert Humbert? Ca pe un simplu pedofil, pentru care nu există circumstanțe atenuante, sau ca pe un bărbat traumatizat care se confruntă, printre altele, cu cinismul infantil al atrăgătoarei Lolita? Care dintre cei doi e mai vinovat?

De-a lungul timpului, cartea a fost interzisă în mai multe țări, printre care Franța, Anglia și Argentina.

14. Unchiul Vania, de Anton Cehov

Chiar dacă e o piesă de teatru, nu un roman, Unchiul Vania a lui Cehov e o carte atât de bună încât ai impresia că o vezi jucată de actori. Povestea unui bărbat în vârstă și a celei de-a doua soții a lui, o femeie tânără și atrăgătoare, care vizitează ferma pe care o au la țară cu intenția secretă de a o vinde este, la prima vedere, una obișnuită.

15. Doctor Jivago, de Boris Pasternak

Romanul lui Pasternak este două lucruri în același timp: o poveste de dragoste fascinantă, plasată pe un fundal istoric cu adevărat epic, și observație asupra Revoluției Ruse, de la distanță.

Modul obiectiv în care Pasternak descrie diferitele forțe care s-au dezlănțuit în Rusia în 1917 a fost atât de deranjant pentru autoritățile vremii, încât romanul a trebuit scos ilegal din URSS pentru a fi publicat. După publicarea la Milano, în 1957, a romanului, Pasternak a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în anul următor.