În ultimii ani, mai multe studii despre obiceiurile de lectură arată o diferență la care ne așteptam, dar care acum e și confirmată: bărbații citesc semnificativ mai puține cărți scrise de femei decât citesc femeile cărți scrise de bărbați.

Analize ale pieței de carte arată că, în timp ce femeile citesc autori de ambele genuri, bărbații tind să se orienteze mai ales spre scriitori de gen masculin. Practic, cărțile autorilor bărbați sunt citite aproape egal de bărbați și femei (55% bărbați, 45% femei), în timp ce cărțile autorilor femei sunt citite în mare majoritate de femei (81% femei și doar 19% bărbați). De asemenea, într-o serie de interviuri cu aproximativ 100 de universitari și scriitori, 4 din 5 bărbați au spus că ultimul roman citit a fost scris de un bărbat, iar femeile au declarat că citesc aproape la fel de des autori bărbați și femei

Preferința nu pare să fie legată de calitatea cărților, ci mai degrabă de felul în care suntem obișnuiți cultural să privim poveștile și autoritatea intelectuală. E vorba, deci, despre stereotipuri de gen, despre marketingul editorial care etichetează uneori cărțile drept „pentru femei” și despre ideea că experiența masculină este universală, în timp ce experiența feminină ar fi una de nișă.

În plus, statisticile arată că femeile citesc, în general, mai multă ficțiune decât bărbații, ceea ce amplifică diferența.

Prin urmare, descoperirea cărților scrise de femei nu e numai o recomandare de lectură care ține de „luna femeii”, ci și o invitație de a explora perspective diverse asupra lumii. Am selectat câteva cărți scrise de autoare importante, fiecare cu o poveste care merită citită.

8 cărți scrise de femei pe care să le citești indiferent dacă ești femeie sau bărbat

1. Fem, de Magda Cârneci

Fem este un roman atipic, care se apropie mai mult de o explorare interioară. Textul urmărește parcursul unei femei care încearcă să își înțeleagă propria identitate și să dea sens experiențelor care au modelat-o, totul sub forma unei confesiuni adresate unui bărbat iubit. Această confesiune devine treptat o călătorie prin memorie: copilărie, adolescență, descoperirea corpului, întâlniri decisive și momente de revelație. Fiecare etapă este descrisă și analizată cu multă sensibilitate, iar realitatea exterioară se amestecă deseori cu visul sau reflecția filosofică.

Romanul Magdei Cârneci propune o perspectivă profund personală asupra feminității și asupra felului în care o femeie își negociază libertatea, dorințele și relațiile. Tocmai această combinație de introspecție și poezie face din Fem o lectură diferită de majoritatea romanelor contemporane.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

2. Lizoanca la 11 ani, de Doina Ruști

Romanul Doinei Ruști spune povestea unei fetițe care ajunge, fără să înțeleagă pe deplin ce i se întâmplă, în centrul unui scandal care zguduie un sat întreg. Lizoanca, în vârstă de doar 11 ani, este considerată responsabilă pentru apariția unei boli într-o comunitate rurală. Lizoanca provine dintr-un mediu familial dificil, iar copilăria ei este marcată de neglijență și violență. În încercarea de a găsi afecțiune sau protecție, ea ajunge să intre în contact cu oameni care profită de vulnerabilitatea ei. Pe măsură ce povestea avansează, devine clar că lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere.

Cartea nu este doar drama unui copil, ci și portretul unei comunități care preferă să arate cu degetul spre victimă decât să își confrunte propriile probleme. O poveste tulburătoare despre responsabilitate, rușine și ipocrizie socială.

3. Provizorat, de Gabriela Adameșteanu

Provizorat este un roman amplu despre viața în România comunistă și despre modul în care contextul politic se infiltrează în cele mai intime aspecte ale vieții. Personajul central, Letiția Arcan, este o femeie educată care încearcă să-și construiască o existență stabilă într-o lume în care stabilitatea este rară. Relația ei extraconjugală cu Sorin Olaru, un bărbat căsătorit, devine un punct central al romanului, dar povestea lor de dragoste se desfășoară într-un climat dominat de suspiciune și compromisuri.

În paralel, trecutul familiilor lor și relațiile cu autoritățile influențează constant prezentul. Viețile personajelor sunt marcate de frică, oportunism și dorința de a supraviețui într-un sistem rigid. Titlul ales de Gabriela Adameșteanu surprinde atmosfera epocii, când totul pare temporar, nesigur și supus schimbării.

4. Tetralogia napolitană, de Elena Ferrante

Seria de patru romane a Elenei Ferrante – Prietena mea genială, Povestea noului nume, Cei care pleacă și cei care rămân, Povestea fetiței dispărute – urmărește evoluția unei prietenii care începe în copilărie și continuă pe parcursul întregii vieți.

Elena și Lila cresc într-un cartier sărac din Napoli, într-un mediu dominat de violență, sărăcie și reguli sociale rigide. Deși provin din același loc, drumurile lor se despart treptat. Elena reușește să-și continue studiile și să se îndepărteze de mediul în care a crescut, în timp ce Lila rămâne prinsă în dinamica complicată a cartierului.

Multă lume se oprește la primul volum, care e și cel mai popular, însă tetralogia merită parcursă integral, pentru că, pe parcursul celor patru volume, Ferrante descrie transformările sociale ale Italiei și modul în care acestea afectează viețile personajelor, iar în centrul tuturor acestor schimbări rămâne prietenia dintre cele două femei, care evoluează și se redefinește odată cu trecerea timpului.

5. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

O carte poate mai agreată de bărbați decât alte cărți scrise de femei, mai ales după ce a fost transformată într-un serial, dar și pentru că genul literar – distopia – este unul dintre cele preferate de aceștia. Margaret Atwood imaginează o societate în care libertățile individuale au fost drastic limitate, mai ales pentru femei. Statul totalitar Gilead controlează fiecare aspect al vieții cetățenilor, iar femeile sunt împărțite în categorii strict definite.

Protagonista, Offred, face parte din categoria „slujitoarelor”, adică femei fertile care sunt obligate să nască copii pentru bărbați din elitele conducătoare, care au soții infertile. Viața ei este atent monitorizată, iar orice gest de revoltă poate să aibă consecințe severe. În timp ce își îndeplinește rolul impus, Offred rememorează viața de dinaintea instaurării regimului: familia, libertatea de a alege, relațiile care odinioară păreau firești, propria familie. Aceste amintiri devin o formă de rezistență interioară într-un sistem care încearcă să controleze nu doar corpul, ci și identitatea oamenilor.

6. Culoarea purpurie, de Alice Walker

Romanul lui Alice Walker urmărește viața lui Celie, o tânără care trăiește în sudul Statelor Unite într-o perioadă marcată de rasism și inegalitate.

Povestea este spusă prin scrisori, iar aceste scrisori devin un spațiu de exprimare a gândurilor și suferințelor. Celie, o adolescentă afro-americană prinsă într-un Sud dur și ostil la începutul secolului XX, începe să-i scrie scrisori lui Dumnezeu încă de la paisprezece ani. Timp de 30 de ani, aceste scrisori reflectă o viață marcată de abuzuri și suferință, până când, în cele din urmă, Celie își găsește propriul loc în lume și o formă de liniște pe Pământ.

Schimbarea începe atunci când în viața ei apar femei care refuză să accepte regulile impuse de societate. Prin relația cu ele, Celie începe să își descopere propria valoare și să își construiască o identitate independentă. Romanul devine astfel o poveste despre solidaritate, curaj și vindecare.

7. Cu mintea mea de femeie, de Mihaela Miroiu

Cartea Mihaelei Miroiu este un volum de reflecții despre identitate, libertate și experiența de a trăi ca femeie într-o societate care încă păstrează numeroase stereotipuri.

Autoarea, care este profesoară universitară, activistă pentru drepturile omului și teoreticiană feministă, combină analiza filosofică cu episoade autobiografice și observații despre realitatea socială. Rezultatul este un text accesibil, dar provocator, care invită cititorul să regândească idei considerate adesea „normale”.

Volumul abordează teme legate de educație, roluri de gen, relații de putere și felul în care cultura influențează așteptările legate de femei. Cu un ton personal și direct, cartea reușește să transforme concepte teoretice într-o conversație sinceră despre experiența feminină.

8. Al doilea sex, de Simone de Beauvoir

O carte pe care am putea foarte bine să o marcăm ca obligatorie. Al doilea sex este una dintre cele mai importante lucrări despre condiția femeii din secolul XX. Simone de Beauvoir analizează modul în care societatea a construit imaginea feminină de-a lungul istoriei, examinează miturile culturale, literatura, biologia și structurile sociale pentru a arăta că multe dintre diferențele atribuite femeilor sunt rezultatul unor convenții sociale, nu al naturii.

Pe lângă analiza teoretică, cartea discută și experiențe concrete: copilăria, adolescența, maternitatea sau viața profesională, arătând cum normele sociale influențează fiecare aspect. Beauvoir oferă un cadru de gândire care a influențat profund mișcările feministe și dezbaterile despre egalitate, iar cea mai celebră frază extrasă din volum este „Femeia nu se naște, ci se face”.

Indiferent unde în această lume locuiesc, indiferent de influențele culturale și familiale, femeile sunt, în general, mai empatice decât bărbații, spun studii recente de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Și, chiar dacă scrisul nu a fost acceptat ca meserie pentru o femeie mai devreme de 1840, femeile și-au luat revanșa și au demonstrat că pot fi scriitoare excepționale.

Așa că, dacă vrei să citești povești pline de empatie și inteligență, cărțile scrise de femei sunt ceea ce îți trebuie. Nimeni nu le înțelege mai bine pe femei decât tot femeile, așa că ți-am pregătit o listă de lectură potrivită pentru această perioadă din an.

10 cărți pentru femei

1. Americana, de Chimamanda Ngozi Adichie

Romanul lui Chimamanda Ngozi Adichie atrage cititorul într-o încurcătură care implică dragoste și regret, prin povestea unei femei nigeriene numite Ifemelu. După ce pleacă în Statele Unite cu o bursă de studii și fiind forțată să-și lase iubitul, pe Obinze, în urmă, Ifemelu trebuie să învețe ce înseamnă să fii persoană de culoare într-o țară nouă.

Americana prezintă în mod strălucit situația diasporei africane în Statele Unite, ceea ce o face una dintre cele mai bune cărți despre rasism.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Dinți albi, de Zadie Smith

Cartea lui Zadie Smith e povestea a doi prieteni ale căror vieți sunt interconectate pentru totdeauna, la bine și la rău, după experiența pe care au trăit-o împreună în cel de-Al Doilea Război Mondial. Cei doi sunt londonezi, dar provin din culturi diferite. În timp ce Archie Jones e britanic autentic, Samad Iqbal e musulman. Archie este căsatorit cu o frumoasă jamaicană de două ori mai tânără decât el, în timp ce Samad o primește de nevastă, prin tradiționala căsătorie aranjată de părinți, pe arțăgoasa Alsana. Archie are o fetiță – pe Irie, Samad are doi fii gemeni – pe Millat și Magid.

Romanul e o analiză complexă a unor teme cu greutate cum sunt rasa, etnia, religia și identitatea socială. Dacă te gândești că autoarea avea numai 24 de ani când a scris-o, iar cartea a devenit rapid best-seller, o s-o privești cu și mai mare admirație.

3. Lapte și miere, de Rupi Kaur

Indiferent că devorezi cărțile de poezie într-o singură zi sau că le savurezi pe parcursul a câteva săptămâni sau luni, Lapte și miere o să-ți încânte simțurile feminine. Colectia de poezie și proză a fost publicată în 2015 de poeta Rupi Kaur, care vorbește cu delicatețe despre experiențele feminine de frumusețe, așteptări sociale, dragoste și chiar abuz.

Volumul e dintre puținele cărți pentru femei care tratează prin poezie amărăciunea și dulceața vieții, așa cum sunt ele experimentate de femeia modernă. De asemenea, e un cadou frumos de oferit unei alte femei.

4. O căsnicie americană, de Tayari Jones

Ce-ai face dacă bărbatul pe care îl iubești ar fi acuzat de ceva ce nici nu-ți poți imagina că a făcut? L-ai părăsi? Ai avea încredere în ce-ți spune? Și cât de mult e prea mult ca să aștepți rezolvarea problemei?  Celestial și Roy, ea, artistă, el, afacerist, sunt doi tineri proaspat căsătoriți care întruchipează visul american. Rutina vieții de cuplu este zdruncinată când Roy e arestat și condamnat la 12 ani de închisoare pentru o infracțiune despre care soția lui știe că nu a comis-o.

Tayari Jones a scris o carte despre felul în care o relație se schimbă sub presiunile externe și cum, în cele din urmă, o căsnicie se poate dizolva lent, liniștit și de la distanță.

5. Inima fetelor arde mai intens, de Shobha Rao

Romanul de debut din 2018 al lui Shobha Rao, scriitoare americană de origine indiană, îi duce pe cititori de pe dealurile rurale ale Indiei și până în pântecele întunecate și haotice ale unui sistem de trafic de persoane din Seattle. Două prietene din India sunt nevoite să meargă pe căi diferite. Pentru a se găsi una pe cealaltă, dar și pentru a căuta o viață mai bună, cele două fete își părăsesc casele. Povestea le urmărește pe amândouă până în momentul în este posibil să se întâlnească din nou.

Inima fetelor arde mai intens este o carte pe cât de sfâșietoare, pe atât de plină de speranță care tratează subiecte care pornesc de la misoginism și agresiune sexuală până la imigrație și diferențe de clasă.

6. Dumnezeul lucrurilor mărunte, de Arundhati Roy

Dumnezeul lucrurilor mărunte a fost publicată inițial în 1997 și a făcut instant din Arundhati Roy un nume de ținut minte. Povestea are loc în India anilor ’60 și e despre gemenii Rahel și Estha, în vârstă de șapte ani, care trăiesc liniștiți cu familia lor.

În scurt timp, cei doi află cum lumea se poate cutremura iremediabil, atunci când vine în vizită verișoara lor mai mică din Anglia. Comparată în mod favorabil cu opera lui William Faulkner și Charles Dickens, romanul clasic modern al lui Arundhati Roy e, pe de o parte, o saga de familie, pe de alta, o poveste de dragoste interzisă și, în același timp, o dramă politică pătrunzătoare.

7. Spre far, de Virginia Woolf

Romanul Virginiei Woolf datează din 1927 și spune povestea familiei Ramsay și a vacanței lor pe Insula Skye, unde se află pentru a scăpa de frământările vieții de la Londra. Frumoasa doamnă Ramsay, mama a opt copii, este îndragită de toată lumea, în timp ce domnul Ramsay e un egocentrist. Spre far este un roman în mare parte autobiografic, în care Virginia Woolf analizează nestatornicia relațiilor dintre adulți, în comparație cu cele dintre copii.

Intriga pare simplistă la început, dar romanul este considerat unul dintre cele mai bune ale autoarei. Este o lectură recomandată mai ales femeilor care au o predilecție către romanele psihologice.

8. Clubul norocoaselor, de Amy Tan

Romanul lui Amy Tan explorează patru familii chinezo-americane care se adună pentru a juca mahjong, un joc chinezesc. În cele din urmă, ajung să-și povestească trecutul din China și dificultățile cu care s-au confruntat ca imigranți în Statele Unite.

În fond, e despre relațiile delicate pe care mamele chinezoaice le au cu fiicele lor, născute în America. E o carte pe care orice femeie care e mamă ar trebui să o citească.

9. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

Povestea slujitoarei descrie o lume distopică din anii ’80, în care președintele american e ucis, iar Statele Unite aparțin unui nou regim politic patriarhal și totalitar. Degradarea mediului face ca majoritatea populației să fie infertilă, iar femeile devin principalele victime. Le-a fost interzis dreptul la muncă și accesul la bani, fiind împărțite în categorii: Soții, Marthe, Slujitoare, Mătuși, Econoneveste.

Cartea lui Margaret Atwood o urmărește pe Offred, o femeie care aparține clasei Slujitoarelor, singurele femei fertile rămase în societate, care sunt repartizate celor mai puternici bărbați strict cu rolul de a procrea.

10. Eleanor Oliphant se simte excelent, de Gail Honeyman

Cartea lui Gail Honeyman a fost un real succes când a ajuns în librării, în 2017, și continuă să fie și azi. Unii cititori – în general, femei – au fost fermecați de umorul protagonistei, alții s-au văzut pe ei înșiși în comportamentul lui Eleanor.

Eleanor are aproape 30 de ani și duce o viață precisă, lipsită de riscuri, dar și solitară. Are grijă să fie totul în ordine în viața ei folosindu-se de dependențe și rutine. Când în viața ei apare Raymond, tipul de la IT, alături de care salvează viaţa unui bătrân pe stradă, lucrurile se schimbă pentru Eleanor.

Am mai spus-o și o știți și voi. Lumea literară rămâne, în continuare, dominată de bărbați. Istoric vorbind, au existat succese ale unor femei ale căror cărți au trecut proba timpului, cum ar fi Jane Austen (cunoscută mai ales pentru Mândrie și prejudecată sau Emma) sau Charlotte Brontë (cunoscută pentru Jane Eyre). Fiecare femeie care a devenit celebră ca scriitoare a trebuit să depășească obstacole cu care, de obicei, bărbații nu se confruntă.

Inegalitatea de gen nu este o problemă doar în România, ci peste tot în lume. Chiar dacă, în anii recenți, lucrurile au început să se mai schimbe, nu suntem atât de departe de perioadele în care femeilor le era negat dreptul la educație. Unele femei au scris sub pseudonim, folosind nume bărbătești, ca să fie luate în seamă de edituri și de public. Cel mai cunoscut caz este al lui Mary Anne Evans, care este, de fapt, cunoscută ca George Eliot.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

În zilele noastre, situația este mult mai favorabilă femeilor, dar discriminarea încă există în lumea literară. Un studiu din 2018 arată, de exemplu, că, pentru cărțile scrise de femei, editurile au stabilit prețuri cu 45% mai mici decât pentru cele scrise de bărbați. Lucru inexplicabil, dacă ne gândim la munca extraordinară pe care o fac multe dintre scriitoare.

Ca să exemplificăm acest lucru, am selectat 10 cărți scrise de femei pe care credem că e bine să le citești, ca să îți dai seama că scriitoarele merită luate în seamă la fel de mult ca scriitorii.

Ce cărți scrise de femei îți recomandăm să citești

1. Dinți albi, de Zadie Smith

Primul roman al lui Zadie Smith, Dinți albi, tratează problema identității culturale, autoarea fiind născută dintr-o mamă jamaicană și un tată englez.

Povestea este despre două familii londoneze, diferite una de cealaltă, dar care au totuși ceva în comun: pornesc de la o prietenie de-o viață. Archie Jones e britanic, iar Samad Iqbal e musulman. Cei doi se cunosc de mult timp, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, și au o viață obișnuită. Archie este căsatorit cu o frumoasă jamaicană de două ori mai tânără decât el. Samad o primește de nevastă, prin tradiționala căsătorie aranjată de părinți, pe arțăgoasa Alsana. Archie are o fetiță – pe Irie, Samad are doi fii gemeni – pe Millat și Magid.

Diferențele dintre personaje dau farmecul cărții. Unii sunt mai amuzanți, alții mai cusurgii sau mai spirituali. Problemele tratate sunt serioase, se caută explicații și rădăcini cuturale, etnice sau istorice, dar tonul în care este scrisă cartea este unul accesibil și plăcut.

Dinți albi a devenit rapid best-seller, după publicare.

2. Prietena mea genială, de Elena Ferrante

Prietena mea genială, prima carte din tetralogia napolitană a Elenei Ferrante, face, în primele sale file, o introducere în viața familiilor tipic italiene cu care vei interacționa. Nu îți bate capul să reții indexul personajelor, nu vei reuși de la început! Ele vor căpăta substanță pe parcurs și le vei recunoaște nu numai după nume, ci mai ales după trăsăturile lor de caracter simplu, dar puternic descrise.

Elena, zisă Lenù, află că Lila, prietena ei încă din copilărie, dispare de acasă la 66 de ani, încercând să steargă orice ar fi putut lăsa în urmă, mergând până la a-și decupa chipul din fotografii. Furioasă, Elena decide să scrie în detaliu povestea prieteniei lor. “Să vedem cine izbutește de data asta!”, parcă amenință ea, anunțând o competiție. Dar cartea este, de fapt, despre prietenia dintre două fete născute în Napoli, în 1944, încercând să găsească echilibrul într-o lume dominată de misoginism și violență.

Elena Ferrante, scriitoarea, scrie sub pseudonim. Nimeni nu știe cine se află, de fapt, în spatele acestui nume.

3. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

Margaret Atwood a imaginat o lume în care femeile sunt complet subjugate de către bărbați. Munca autoarei nu face decât să ne aducă în atenție – într-o manieră care poate părea dură – că poate fi extrem de ușor ca lumea de azi să alunece într-o distopie.

Povestea slujitoarei descrie o lume distopică din anii ’80, în care președintele american e ucis, iar Statele Unite sunt conduse de un nou regim politic teocratic (în care Dumnezeu sau o zeitate este considerat conducător suprem al statului) numit Galaad. Degradarea mediului face ca majoritatea populației să fie infertilă.

Femeile au fost principalele victime ale regimului teocratic. Le-a fost interzis dreptul la muncă și accesul la bani, fiind împărțite în categorii: Soții, Marthe, Slujitoare, Mătuși, Econoneveste. Ele își pierd ientitatea și pierd și drepturi banale, cum ar fi acela de a se da cu cremă de mâini. Barbații, la rândul lor, erau Comandanți, Agenți sau Îngeri. Cei care nu “corespundeau”, femei și bărbați deopotrivă, erau trimiși în Colonii, la moarte sigură. Romanul este structurat în jurul slujitoarei numite Offred.

Margaret Atwood, acum în vârsta 80 de ani, a publicat Povestea slujitoarei în 1985. Ea a declarat, mai apoi, că s-a inspirat, parțial, din istoria regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, care a forțat creșterea natalității în România prin interzicerea metodelor contraceptive și a avorturilor, ceea ce a dus la nenumărate decese în rândul femeilor. “Fiecare maltratare, restricție sau tortură are un precedent din lumea reală. Distopia romanului este distopia noastră”, a spus scriitoarea.

4. Mici focuri pretutindeni, de Celeste Ng

Mici focuri pretutindeni este al doilea roman al lui Celeste Ng a căruit acțiune are loc în Ohio, locul unde autoarea a crescut.

Romanul este un roman cu drame de famile, secrete și probleme, avorturi și iubiri pasionale, despre atracția maternității, dar și despre falsa credință că respectarea regulilor poate preveni dezastrul.

Shaker Heights este o suburbie liniștită, un loc în care totul este planificat. Culorile caselor și chiar și viețile oamenilor par să aibă un parcurs lin. Elena Richardson se ghidează după un lucru: respectă regulile. Dar, atunci când Mia Warren, o mamă singură, ajunge în oraș cu fiica ei adolescentă, lucrurile se dezechilibrează. Mia e o artistă cu un trecut misterios. Lipsa ei de respect față de reguli amenință sa distrugă această comunitate extrem de ordonată.

5. Să ucizi o pasăre cântătoare, de Harper Lee

În Să ucizi o pasăre cântătoare, Harper Lee tratează teme importante ca educaţia, rasismul din societatea interbelică americană şi lipsa de imparțialitate a justiţiei.

Romanul este plasat într-un mic oraș din Alabama şi are ca personaje centrale familia Finch: micuţa Scout, fratele ei, Jem, şi tatăl lor, Atticus. Acesta este un părinte nonconformist al acelor vremuri, încurajând dezvoltarea independentă a copiilor săi, fără prejudecăţi sociale.

În centru se află procesul lui Tom Robinson, un mulatru care este adus în fața tribunalului de către Bob Ewell, deoarece se presupune că ar fi abuzat-o sexual pe fiica acestuia, Mayella Ewell. Atticus este desemnat “avocat al apărării”, fapt ce aduce multe schimbări în viața lui și a celor din jur. Povestea este spusă de Scout ajunsă la vârstă adultă, dar rememorând din perspectiva copilului.

6. Jane Eyre, de Charlotte Brontë

Romanul Jane Eyre, de Charlotte Brontë, este, în multe feluri, unul modern, chiar dacă a fost publicat în 1947. Povestea este spusă la persoana întâi și are de toate: dragoste, suspans, nedreptate, apoi un strop de dreptate. O femeie nebună într-o mansardă și o eroină plină de curaj. Neînfricată în fața vieții, Jane Eyre este o copilă orfană, neiubită de mătușa care o crește. Ajunge la internat, de unde pleacă în lume și devine guvernantă. Știe că nu e o femeie atrăgătoare, dar se pricepe la cuvinte. În casa în care ajunge să lucreze îl cunoaște pe domnul Rochester, iar între ei se naște, treptat, dragostea. Lucrurile între ei nu sunt simple deloc, cu atât mai mult cu cât, după ce Rochester o cere în căsătorie, Jane află cine e nebuna închisă în mansardă. Dezvăluirea îi dă complet viața peste cap.

7. Jumătate de soare galben, de Chimamanda Ngozi Adichie

Chimamanda Ngozi Adichie, născută în Nigeria, e considerată una dintre cele mai originale voci literare ale generației ei. Poți observa acest lucru citind Jumătate de soare galben, care e despre brutalitatea Războiului Civil Nigerian din anii ’60. Evenimentul istoric este redat din mai multe perspective: a fetelor gemene ale unui om de afaceri bogat, a unui cetățean britanic, a unui profesor și a unui băiat în casă.

Detaliile războiului din Bifran – în care etnicii igbo au înfometați și exterminați, vreme de trei ani, de către conaționalii lor hausa și yoruba – nu sunt despre un conflict sângeros și atât. Romanul este umanizat cu ajutorul lui Ugwu, un băiat sărac angajat ca servitor în casa unui profesor universitar, al Olannei, o tânără din clasa de mijloc ce decide să trăiască împreună cu profesorul, și al lui Richard, un englez timid, fascinat de sora geamănă a Olannei.

8. Dumnezeul lucrurilor mărunte, de Arundhati Roy

Arundhati Roy este prima scriitoare indiană care a câștigat Booker Prize, iar premiul i-a fost acordat pentru Dumnezeul lucrurilor mărunte, romanul ei de debut. Roy pune în contrast copilăria gemenilor Rahel și Estha cu agitația politică din Kerala (stat din sud-vestul Indiei) anului 1969.

Gemenii Rahel și Estha își trăiesc copilăria într-o familie interesantă. O mamă frumoasă și solitară, o bunică oarbă care cânta la vioară, un unchi chefliu și afemeiat, o mătușă antipatică. Lucrurile au un parcurs firesc până când verișoara gemenilor vine în vizită, din Anglia, împreună cu mama ei. Atunci, toată umea află că destinul se poate schimba într-o clipă.

Dumnezeul lucrurilor mărunte e pe lista de cărți scrise de femei pe care trebuie să le citești, pentru că are o scriitură frumoasă, care amestecă exotismul intian cu misticismul și psihologia și căreia nu îi lipsește nici stilul poetic.

9. Crima din Orient Express, de Agatha Christie

În 1934, Agatha Christie publica romanul Crima din Orient Express, care înglobează toate trăsăturile genului polițist, cu intrigă, inteligență și umor. Când domnul Ratchett este ucis în mod inexplicabil în cușeta sa din trenul Orient Express, Hercule Poirot începe să-i cerceteze pe ceilalți 11 pasageri ai trenului.

Dacă încă nu ai citit romanul, să știi că nu degeaba se află pe lista noastră de cărți scrise de femei pe care să nu le ratezi. Dacă, în alte cărți ale celebrei autoare, victima este doar o victimă, de data aceasta, nu este doar atât. Victima nu este chiar nevinovată, așa că, în cele din urmă, Poirot trebuie să se întrebe și dacă există justificare pentru o crimă.

10. Povestea lui Genji, de Murasaki Shikibu

Cea mai veche carte de pe această listă de cărți scrise de femei, povestea lui Genji este una clasică în literatura japoneză. Scrisă de Murasaki Shikibu, care a trăit între anii 978 și 1016, cartea este despre obiceiurile de la palatul imperial la începutul secolului al 11-lea.

Hikaru Genji, personajul principal, este un bărbat frumos și un geniu. Deși este al doilea fiu al împăratului Japoniei, este retrogradat din motive politice și trăiește ca ofițer imperial. Prima parte a poveștii se concentrează asupra vieții sale romantice extrem de complicate, așa cum era, de altfel, peste tot la curtea regală din Japonia. În cea de-a doua parte este descrisă agonia prin care trece Genji, dar nu numai el.

Romanul are aproape 1.000 de pagini și peste 400 de personaje, dar, citindu-l, nu te vei plictisi. Vei afla o mulțime de informații extrem de interesante despre obiceiurile și viața din palatul imperial în jurul anului 1000. De la felul în care își trimiteau scrisori, la detalii despre moda de atunci sau felul în care se raportau la divinitate.

Povestea lui Genji este considerat a fi primul roman scris în lume.