România se află pe ultimul loc în ceea ce privește cititul de cărți, arată datele Eurostat publicate în urmă cu câteva zile, dar colectate în 2022. Numai 29,5% dintre români au declarat la acel moment că citiseră cărți în ultimele 12 luni. La coada clasamentului, dar după noi, se află Cipru, cu 33,1% și Italia, cu 35,4%.

În fruntea clasamentului, ca cei mai mari cititori din Europa, sunt cetățenii din Luxembourg (75,2%), urmați de cei din Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%).

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

Aceleași date ale Eurostat arată că, la momentul studiului, aproape 53% dintre europenii de 16 ani și peste această vârstă citiseră o carte în ultimele 12 luni. Cei mai tineri (16-29 ani) citeau cel mai mult (60%), dar procentele de lectură scad odată cu vârsta: 53,5% dintre cei cu vârste de 30-54 de ani citeau, 52,6% dintre cei de 55-64 de ani și 47% dintre cei trecuți de 65 de ani puseseră mâna pe o carte în ultimul an.

Tot la nivelul întregii Uniuni Europene, femeile citesc mai mult decât bărbații – 60% versus 44%.

3 cărți despre cărți

1. Umbra vântului, de Carlos Ruiz Zafón

În Barcelona anului 1945, într-o dimineață cețoasă, domnul Sempere, care este proprietar al unui anticariat din centrul orașului vechi, decide să își ducă fiul, pe Daniel, la Cimitirul Cărților Uitate, o clădire mare și veche, unde se află multe cărți scrise de autori necunoscuți sau uitați. Tradiția este ca cel care intră pentru prima dată în Cimitirul Cărților Uitate să adopte o carte.

Tânărul Daniel alege o carte misterioasă, numită Umbra vântului și scrisă de neimportantul Julian Carax. După ce citește romanul, Daniel este implicat, în anii următori, în tot felul de intrigi și de evenimente care îl leagă de destinul tragic al lui Carax.

Romanul lui Carlos Ruiz Zafón are un stil liric și misterios, iar narațiunea ia tot felul de întorsături neașteptate. E o carte care, într-un fel, celebrează iubirea pentru cărți și pentru povestit.

2. Fahrenheit 451, de Ray Bradbury

Când vine vorba de cărți despre cărți, nu putem să ignorăm Fahrenheit 451. Cartea lui Ray Bradbury e prin excelență cartea despre alte cărți. E o distopie în care singura regulă impusă este interdicția de a citi.

(Câteodată ne întrebăm dacă o simplă interdicție nu ne-ar face să fim exact pe dos, adică să ne dorim mai mult să citim)

Așadar, ce se poate întâmpla într-o societate în care cărțile sunt interzise, iar pompierii, în loc să stingă incendii, sunt responsabili de arderea cărților? Și de ce sunt cărțile considerate atât de periculoase? Pentru că sistemul nu vrea să aibă parte de răzvrătiți, de oameni cu idealuri și păreri, se propagă ideea ca lectura dăunează fericirii.

Montag, un pompier care incendiază cărți, este cel care începe lupta cu sistemul, după ce vecina lui de 17 ani, o fată descrisă ca având apucături anormale, ca de exemplu să culeagă flori, să se uite la lună sau să se gândească la iubire, îl întreabă, într-o zi: Citeşti vreo carte înainte să o arzi?

3. Hoțul de cărți, de Markus Zusak

Povestea lui Liesel Meminger începe când fata avea numai 9 ani. În curând, ajunge orfană și e dată în grijă unei familii adoptive din Germania nazistă, în München. În 1939, când lumea din jurul ei se prăbușește, Liesel găsește bucurie în furtul de cărți, după ce tatăl ei adoptiv, un acordeonist, o învață să citească.

Iar fata își împărtășește dragostea pentru cărți și pentru citit cu alții, inclusiv cu vecinii și cu evreul pe care tatăl ei îl ascunde în subsolul casei. Romanul lui Markus Zusak are un narator inedit: Moartea.