După ce ai trecut de etapa de formare, în care ai citit câte ceva dintr-un gen, câte ceva din altul și te-ai definit ca cititor, s-ar putea să ai tendința să rămâi blocat în același gen literar. Fie că îți plac dramele emoționante, comediile care te fac să râzi pe înfundate la metrou sau thrillerele polițiste care îți dau palpitații, deja știi unde ai un „refugiu” de lectură.

Dar cititul altor genuri nu înseamnă să-ți abandonezi preferințele, ci să îți lărgești orizonturile. Cititul devine mult mai interesant atunci când îți iei inima în dinți și explorezi alte teritorii. De exemplu, dacă îți plac romanele polițiste, s-ar putea să descoperi și că SF-ul e tot un fel de roman cu detectivi, doar că se desfășoară în alt spațiu.

Îți facem niște recomandări curajoase, în funcție de preferințele tale actuale. Dă-le o șansă!

Cum să citești alte genuri decât cele cu care ești obișnuit

Ce să încerci dacă de obicei citești dramă

Drama te conectează cu emoțiile și empatia, dar uneori poate duce la o încărcătură emoțională prea mare. Schimbarea registrului literar te poate ajuta la reglarea emoțiilor. (Pentru că nu e întotdeauna benefic să stăm numai în emoțional)

Ce să încerci:

• Fantasy. Genul fantasy are de multe ori cam aceleași conflicte ca drama, dar sunt plasate în lumi imaginare, ceea ce reduce impactul emoțional și îți dă o senzație de evadare.
• Romane istorice. Acestea satisfac nevoia de profunzime emoțională, dar au și un rol educativ și te ajută să adaugi și altceva pe lângă emoție. Informație, cunoaștere, experiență.
• Literatură de călătorie. Te introduce tot în povești cu reflecții, doar că sunt mai subtile și, de obicei, într-un cadru mai relaxat. Recomandăm!

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

Ce să încerci dacă de obicei citești comedie

Umorul reduce nivelul de cortizol, care e hormonul stresului, așa că e bine să citești comedie (pe care o recomandăm și iubitorilor de drame, de fapt). Totuși, pentru stimularea cognitivă e util să încerci și povești unde râsul e amestecat cu reflecția.

Ce să încerci:

• Satiră politică sau socială. Bine, bine, râzi, dar îți antrenezi și gândirea critică. Satira e un pic mai provocatoare. De asemenea, îți recomandăm să citești recenziile cărților de satiră pe care le încerci, ca să vezi subiectul cărții într-un context mai amplu.
• Romane romantice ușoare. Emoțiile pozitive din aceste romane combinate cu umor cresc nivelul de dopamină și o să te simți nu doar amuzat, ci și puțin mai conectat.
• Literatură pentru adolescenți. Dacă îți plac comediile, poate că preferi dialoguri vii și situații amuzante. În cărțile pentru adolescenți mai găsești și destul de multă creativitate și emoție. O poți încerca și dacă ai depășit vârsta.

Ce să încerci dacă de obicei citești cărți polițiste

Mintea noastră iubește puzzle-urile. Cititul de romane polițiste activează cortexul prefrontal, pentru că îți oferă mister, logică și satisfacția rezolvării unei probleme. Dar, dacă rămâi doar la polițiste, antrenezi mereu aceeași „mușchi literar”. Dacă adaugi SF și romane psihologice, îți păstrezi plăcerea misterului, dar îți antrenezi mintea în direcții noi: logica, imaginația și înțelegerea emoțiilor umane.

Ce să încerci:

• True crime. Care stimulează aceeași curiozitate, dar te expune la cazuri reale și la analiza psihologică a criminalilor.
• Science-fiction. SF-ul oferă mistere intelectuale, de exemplu te face să-ți pui întrebări de tipul „cum ar funcționa o societate viitoare?”.
• Romane psihologice. Acestea antrenează empatia și gândirea într-un mod mai nuanțat, pentru că intră adânc în mintea personajelor și analizează motivațiile, obsesiile și fricile lor.

Ce să încerci dacă de obicei citești horror

Ok, horror-ul eliberează adrenalină și dopamină, simulând o „frică sigură”. Și ne place. Însă dacă citești excesiv acest gen e posibil să-ți crească anxietatea.

Ce să încerci:

• Dark fantasy. E un subgen care oferă aceeași intensitate emoțională, dar cu un cadru mai controlat.
• Romane gotice. Pun accent pe atmosferă, ceea ce stimulează imaginația și toleranța la ambiguitate.
• Literatură existențialistă, care explorează fricile interioare, dar pe plan filosofic. Acest gen explorează marile întrebări despre sensul vieții, libertatea individului, absurdul existenței și responsabilitatea personală, iar unii dintre autorii cu care poți să începi sunt Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Franz Kafka, Feodor Dostoievski sau Simone de Beauvoir.

Ce să încerci dacă de obicei citești romance

Literatura romantică activează circuitele de recompensă din creier. Însă e bine să nu neglijezi faptul că expunerea la alte genuri poate să-ți îmbunătățească percepția asupra relațiilor reale, din viața de zi cu zi.

Ce să încerci:

• Romane istorice. Caz în care înveți și context cultural, nu doar povestea de dragoste, pentru că sunt și cărți de istorie de iubire. De exemplu, Viata amoroasă a împăraților romani, de Nigel Cawthorne.
• Fantasy romantic. Menține intensitatea emoțională, dar adaugă creativitate și evadare.
• Dramă contemporană, o alternativă care oferă o perspectivă mai realistă asupra relațiilor, ceea ce mai scade din așteptările pe care le poți crea dacă citești numai romance.

Ce să încerci dacă de obicei citești science-fiction

SF-ul stimulează imaginația și gândirea sistemică, iar pentru a echilibra cu puțin realism (nu magic), e util să explorezi și domenii unde imaginația se combină cu reflecția.

Ce să încerci:

• Eseuri filosofice, care antrenează gândirea abstractă. Cum ar fi Ecce homo, de Friedrich Nietzsche. Sau Republica lui Platon.
• Fantasy, care oferă o evadare similară, dar prin magie.
• Romane de aventuri clasice. Ele antrenează curiozitatea și dorința de explorare, dar te mențin măcar pe același tărâm.

Ce să încerci dacă de obicei citești fantasy

Fantasy-ul e legat de creativitate și gândire narativă, dar uneori te poate rupe de realitate. Alte genuri stimulează imaginația, dar și gândirea abstractă, îți cresc și empatia și toleranța la ambiguitate, te ajută să înțelegi dileme morale complexe și frici universale. Plus că diversifică experiența lecturii și reduc plictiseala și rigiditatea narativă.

Ce să încerci:

• Mitologie clasică. Practic, primești aceeași atmosferă epică, dar cu rădăcini culturale.
• Literatură clasică. Fantasy-ul modern preia teme, arhetipuri și structuri narative din literatura clasică, iar literatura clasică te ajută să înțelegi sursele de inspirație ale autorilor moderni.
• Horror gotic. În fantasy, tensiunea se rezolvă de cele mai multe ori în mod pozitiv, în timp ce, în horror-ul gotic, conflictele sunt mai nuanțate și îți antrenează creierul să accepte complexitatea morală și emoțională.

În concluzie, să explorezi alte genuri literare nu înseamnă să-ți trădezi gusturile, ci să îți antrenezi creierul și emoțiile în moduri noi.

Există ceea ce se cheamă „elasticitatea cognitivă”, adică o anumită capacitate de a gândi în moduri diferite, pe care cititul de genuri variate o stimulează. Fiecare gen oferă o altă „fereastră” spre lume, iar împreună creează un tablou mult mai bogat.

Să facem un mic exercițiu de imaginație. Să spunem că cineva nu a citit niciodată literatură și vrea să devină „un om citit”. Ce ar trebui să citească? Și câte cărți ar fi nevoie pentru a se apropia de acest obiectiv? Desigur că nu putem formula un răspuns care să nu fie extrem de subiectiv.

Totuși, „un om citit” se referă la o persoană care a dobândit o cunoaștere vastă și diversificată prin ceea ce a citit. Nu e despre cantitatea de cărți citite, ci și despre diversitatea lor, o diversitate care să-i permită acestei persoane să participe la conversații profunde și să înțeleagă perspective variate asupra lumii.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

Să fii „un om citit” înseamnă și să fii conectat la cultura și la discuțiile contemporane, să înțelegi și să apreciezi diferite culturi, idei și perspective. Iar cele 100 de cărți de mai jos – în general ficțiune, poezie și teatru, dar sunt și câteva excepții – încearcă să răspundă acestor cerințe. Ca mențiune, am ales 100 pentru că e un număr rotund, nu pentru că ar fi un număr obligatoriu. Poți să fii o persoană citită și cu mai puține și cu, mai ales, mai multe.

100 de cărți care fac din tine „un om citit”

1. Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain
2. Aventurile lui Sherlock Holmes, de Arthur Conan Doyle
3. Vârsta inocenței, de Edith Wharton
4. Pe frontul de vest nimic nou, de Erich Maria Remarque
5. Împăratul muștelor, de William Golding
6. Pastorala americană, de Philip Roth
7. Anna Karenina, de Lev Tolstoi
8. Anne de la Green Gables, de Lucy Maud Montgomery
9. Revolta lui Atlas, de Ayn Rand
10. Clopotul de sticlă, de Sylvia Plath
11. Preaiubita, de Toni Morrison
12. Beowulf, poem epic scris în engleza veche
13. Hoțul de cărți, de Markus Zusak
14. Minunata lume nouă, de Aldous Huxley
15. Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao, de Junot Diaz
16. Chemarea străbunilor, de Jack London
17. Candid sau optimismul, de Voltaire
18. Povestirile din Canterbury, de Geoffrey Chaucer
19. Casino Royale, de Ian Fleming
20. Catch-22, de Joseph Heller
21. De veghe în lanul de secară, de J.D. Salinger
22. Pânza Charlottei, de E.B. White
23. Atlasul norilor, de David Mitchell
24. Poeme de Emily Dickinson
25. Povestirile lui Edgar Allan Poe
26. Opere complete sau orice de Flannery O’Connor
27. Corecții, de Jonathan Franzen
28. Crimă și pedeapsă, de Feodor Dostoievski
29. Codul lui Da Vinci, de Dan Brown
30. Moartea unui comis-voiajor, de Arthur Miller
31. Don Quijote de la Mancha, de Miguel de Cervantes
32. Arta războiului, de Sun Tzu
33. Dune, de Frank Herbert
34. Totul este iluminat, de Jonathan Safran Foer
35. Fahrenheit 451, de Ray Bradbury
36. Sub aceeași stea, de John Green
37. Faust, de Goethe
38. Frankenstein, de Mary Shelley
39. Urzeala tronurilor, de George RR Martin
40. Potirul de aur, de Henry James
41. Carnetul auriu, de Doris Lessing
42. Fata dispărută, de Gillian Flynn
43. Biblia
44. Fructele mâniei, de John Steinbeck
45. Marile speranțe, de Charles Dickens
46. Marele Gatsby, de F. Scott Fitzgerald
47. Hamlet, de William Shakespeare
48. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood
49. Harry Potter și piatra filosofală, de J.K. Rowling
50. Inima întunericului, de Joseph Conrad
51. Culoarea sentimentelor, de Kathryn Stockett
52. Ghidul autostopistului galactic, de Douglas Adams
53. Hobbitul, de J.R.R. Tolkien
54. Eseu despre orbire, de José Saramago
55. Howl și alte poeme, de Allen Ginsberg
56. Jocurile foamei, de Suzanne Collins
57. Dacă într-o noapte de iarnă un călător, de Italo Calvino
58. Iliada, de Homer
59. Infernul, de Dante
60. Moromeții, de Marin Preda
61. Omul invizibil, de Ralph Ellison
62. Fire de iarbă, de Walt Whitman
63. Viața lui Pi, de Yann Martel
64. Leul, Vrăjitoarea și dulapul, de C.S. Lewis
65. Micul prinț, de Antoine de Saint-Exepury
66. Lolita, de Vladimir Nabokov
67. Dragoste în vremea holerei, de Gabriel Garcia Marquez
68. Doamna Bovary, de Gustave Flaubert
69. Copiii din miez de noapte, de Salman Rushdie
70. Moby-Dick, de Herman Melville
71. Doamna Dalloway, de Virginia Woolf
72. Crima din Orient Express, de Agatha Christie
73. Odiseea, de Homer
74. Oedip rege, de Sofocle
75. Pe drum, de Jack Kerouac
76. O călătorie în India, de E.M. Forster
77. Tora
78. Mândrie și prejudecată, de Jane Austen
79. Fugi, Rabbit, de John Updike
80. Drumul, de Cormac McCarthy
81. Romeo și Julieta, de William Shakespeare
82. Litera stacojie, de Nathaniel Hawthorne
83. Abatorul cinci, de Kurt Vonnegut
84. Zgomotul şi furia, de William Faulkner
85. Apocalipsa, de Stephen King
86. Fiesta, de Ernest Hemingway
87. În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust
88. Tratat de istorie a religiilor, de Mircea Eliade
89. O lume se destramă, de Chinua Achebe
90. Rămășițele zilei, de Kazuo Ishiguro
91. Să ucizi o pasăre cântătoare, de Harper Lee
92. Ulise, de James Joyce
93. Insuportabila ușurătate a ființei, de Milan Kundera
94. Muzeul inocenței, de Orhan Pamuk
95. Așteptându-i pe barbari, de J.M. Coetzee
96. Metamorfoza și alte proze ale lui Franz Kafka
97. Cronica păsării-arc, de Haruki Murakami
98. La răscruce de vânturi, de Emily Bronte
99. 1984, de George Orwell
100. Un veac de singurătate, de Gabriel Garcia Marquez

Există o mulțime de beneficii dovedite științific ale cititului, iar relaxarea e unul dintre ele. Altul e că te ajută să adormi mai repede seara. Altul ține de participarea la cluburile de lectură, care pe de o parte îți antrenează abilitățile cognitive, iar pe de alta, te îndeamnă să participi la activități care implică și socializare. Dincolo de toate beneficiile punctuale, cititul e plăcut și îți umple timpul liber (chiar și atunci când nu-ți permiți activități mai costisitoare).

Când vrei să te apuci de o carte nouă, fie cauți liste cu recomandări, cauți inspirație pe Goodreads sau Instagram sau ceri recomandări de la prieteni. Dar câteodată parcă nimic nu se potrivește cu dispoziția în care te afli, nu-i așa? De aceea, am pus în această listă cărți pe care să le citești în funcție de cum te simți în această perioadă. Sigur, nu acoperim toată gama de emoții, dar e un punct de pornire. Pentru alte sugestii, verifică nouățile de aici.

Ce să citești în funcție de dispoziție. 10 cărți

1. Când ai chef de o carte care se citește ca poezia

Încearcă Pe pământ suntem strălucitori o clipă, de Ocean Vuong. Vuong este un poet vietnamez-american, iar romanul său de debut este scris sub forma unei scrisori de la un fiu către o mamă care nu poate citi. Un roman care explorează rasa, clasa și masculinitatea, tratând subiecte dificile cu delicatețe și frumusețe și care are replici care vor rămâne cu tine mult timp după ce ai lăsat cartea jos.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Dacă ai nevoie să ți se aducă aminte de măreția naturii

Citește Acolo unde cântă racii, de Delia Owens, un roman în care eroina, Kya, crește sălbatică și aproape singură de-a lungul țărmurilor din Carolina de Nord. Acolo, natura îi devine sală de clasă, dar și marea ei dragoste. E un roman care o să te facă să vrei să ieși afară, să comunici cu tine și cu cea mai apropiată pădure.

3. Dacă te-ai întrebat vreodată cum ar fi să trăiești în casa visurilor tale

Nu e o carte despre design interior, ci e Casa olandeză, de Ann Patchett. Spoiler alert: viața nu e perfectă, așa cum ți-ai imagina că poate fi dacă ai trăi în casa visurilor tale. Acest roman portretizează într-un mod artistic ideea de familie disfuncțională.

4. Dacă îți plac dialogurile

Nu rata Oameni normali, de Sally Rooney. Dacă nu ai luat contact cu Rooney (citind Oameni normali sau romanul ei de debut, Conversații cu prietenii), poate că încă nu ai aflat că această autoare irlandeză e excelentă pe partea de dialoguri vii și ascuțite, iar poveștile ei despre relații sunt cât se poate de realiste și dezordonate.

5. Dacă ai chef de o critică culturală lipsită de snobism

Încearcă Oglinda care deformează. Reflecții despre autoamăgire, de Jia Tolentino. În această carte de debut, autoarea a așezat nouă eseuri originale în care interoghează totul – de la escrocii mileniali la internet – o carte despre stimulii care ne definesc și despre cât de greu e să ne vedem clar printr-o cultură care se învârte în jurul sinelui. Cartea se citește foarte ușor, are umor și conține o mare parte de auto-reflecție și elemente autobiografice.

6. Dacă nu ai citit destul despre danezul Hygge sau suedezul Lagom

Ichigo ichie. Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă, de Héctor García și Francesc Miralles. Dacă ai trecut de stadiul în care ți-ai organizat casa după sfaturile lui Marie Kondo și știi ce ai de făcut acum, că vine sezonul rece, ca să trăiești în stilul hygge, poate că e momentul să afli și despre ichigo ichie, arta japoneză de a savura momentul. Ichigo-ichie își are originile în budismul zen și te învață că lucrurile sunt efemere, iar ceea ce trăiești acum nu se va mai repeta în același fel.

7. Dacă ești în dispoziția potrivită pentru un romance cu oameni mari, dar complicați

Ecuația iubirii, de Helen Hoang, poate fi cartea potrivită. Stella este grozavă cu cifrele, dar, pentru că are sindromul Asperger, nu este atât de bună la romantism. Ca să învețe cum e treaba cu dragostea, angajează o escortă masculină. Vrea să-și exerseze și să-și perfecționeze abilitățile în dormitor, numai că se îndrăgostește accidental de el.

8. Dacă vrei să te binedispui

Încearcă Povestea mea, de Michelle Obama. Fosta primă doamnă a Americii, Michelle Obama, a trăit o viață împlinită, dar nu și lipsită de greutăți. În această carte autobiografică, spune povestea vieții ei care poate să fie inspirațională și pentru alții. De la anii petrecuți crescând în sudul Chicago, până la experiența de la Casa Albă. După ce citești cartea, o să o vezi într-o lumina diferită și e posibil să vrei și tu o viață mai îndrăzneață.

9. Dacă ești îndrăgostit

Un roman pe care poate încă nu l-ai citit, Kafka pe malul mării, de Haruki Murakami. Realismul magic, specific lui Murakami, e însoțit de o poveste vie, care comprimă două istorii diferite, dar intercalate. Narațiunea se împarte între viața lui Kafka Tamura, în vârstă de cincisprezece ani, care a fugit de acasă, și un bărbat în vârstă numit Nakata. Cu sute de replici despre dragoste și tristețe, acest roman te va face să te întorci către sine pentru a găsi cuvinte frumoase cu care să-ți descrii propria ardoare.

10. Dacă nu ești în cea mai bună dispoziție

O plimbare în pădure, de Bill Bryson, e genul de carte care te poate echilibra, fără să te scoată brutal din tristețe și fără să facă tamtam de pozitivism. Bill Bryson povestește aventura pe care a trăit-o alături de prietenul Stephen Katz pe unul dintre cele mai lungi trasee montane din lume: Appalachian Trail din Statele Unite. Cartea e o meditație asupra vieții, atât în simplitatea, cât și în complexitatea ei.

Sunt zile în care mergi până în fața casei sau a blocului și-ți vine să te-ntorci din drum. Inclusiv seara, când, măcar puțin, temperaturile încep să scadă. Te trec instant transpirațiile și de-abia te miști din cauza căldurii.

Poate n-ar fi rău ca, în astfel de perioade caniculare, să-ți schimbi puțin programul. Ieși la plimbări dimineața, când e mai răcoare, iar seara stai în casă, la adăpostul aerului condiționat sau al ventilatorului. Cheamă niște prieteni în vizită sau citește.

Cum specialitatea noastră sunt cărțile, despre ele vorbim în continuare. Am făcut o selecție scurtă de cărți pe care să le citești în serile calde. Unele sunt tot cu soare, dar altele sunt răcoritoare cel puțin ca o seară de toamnă. Iar dacă rămâi în pană de idei, răsfoiește-ne anticariatul. Sigur găsești ceva potrivit!

5 cărți pe care să le citești când e prea cald să ieși din casă

1. În aerul rarefiat, de Jon Krakauer

Există o mulțime de cărți despre alpinism, dar puține sunt la fel de captivante ca bestsellerul de non-ficțiune al lui Jon Krakauer.

În 1996, Krakauer se afla pe Muntele Everest într-o expediție pe care o făcea pe de o parte din plăcere, pe de altă parte pentru a documenta un articol despre comercializarea alpinismului pe Everest. Atunci, opt cățărători au murit, prinși într-o furtună de zăpadă. Patru dintre ei făceau parte din expediția în care se afla și Krakauer, inclusiv ghidul. Autorul povestește, un an mai târziu, ce a văzut pe munte, pornind din Kathmandu până pe vârful muntelui.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Parcul Gorki, de Martin Cruz Smith

Cruz Smith și-a folosit personajul-investigator Arkady Renko pentru a face o anatomie a societății ruse vreme de peste 30 de ani, cât a durat publicarea seriei formate din 10 volume, dar acest roman din 1981, prima carte în care îl prezintă pe Renko, e una care te va ține cu sufletul la gură. Și, dacă e pe gustul tău, poți să continui seria.

Așadar, în romanul Parcul Gorki, investigatorul șef Arkady Renko cercetează trei cadavre găsite într-un parc de distracții din Moscova. În lipsa părților corpului necesare pentru a fi identificate, cadavrele reprezintă o provocare pentru Renko. Criminalistica și munca de detectiv de modă veche se combină atât în încercarea de a identifica victimele, cât și pentru a descoperi motivul din spatele lor.

Atenție, e frig în cartea lui Smith!

3. Cronica unei morți anunțate, de Gabriel Garcia Marquez

Scurtă, laconică și captivantă, această poveste plasată de Gabriel Garcia Marquez într-un sat rural columbian descrie modul în care un bărbat este ucis, practic, pentru că toată lumea este prea mahmură și amețită de căldură pentru a opri crima anunțată.

Angela Vicario, proaspăt căsătorită cu Bayardo San Roman este adusă înapoi acasă, bătută, pentru că nu era fecioară, așa că doi dintre frații ei decid să-l pedepsească pe vinovatul care îi furase virginitatea. Frații Vicario își anunță intențiile criminale tuturor celor pe care îi întâlnesc, deci întregul lor sat știe ce crimă pun la cale, numai Santiago Nasar nu știe că va fi înjunghiat, chiar în acea dimineață, în fața casei sale.

4. În căutarea timpului pierdut. La umbra fetelor în floare, de Marcel Proust

Nu te lăsa descurajat de zvonurile legate de frazele lungi sau de limbajul complicat din seria lui Marcel Proust. În căutarea timpului pierdut (À la recherche du temps perdu) conține șapte volume, publicate în perioada 1913 – 1927: Swann – Partea I: Comray și partea a II-a: O iubire a lui Swann, La umbra fetelor în floare, Guermantes, Sodoma și Gomora, Prizoniera, Fugara și Timpul regăsit.

Acest al doilea volum se referă la a fi tânăr, la vacanțe de vară petrecute într-o stațiune și, mai ales, la ce înseamnă dorința. E o analiză spectaculoasă a relațiilor adolescentine dintre băieți și fete, o meditație de neegalat asupra diferitelor forme ale iubirii și legătura dintre artist și opera sa.

5. Mâna stângă a întunericului, de Ursula K. Le Guin

Acest roman al Ursulei K. Le Guin, publicat în 1969 și câștigător de mai multe premii, explorează teme legate de sexualitate, credință și prietenie, pe o planetă unde este întotdeauna iarnă și unde locuitorii schimbă sexul din când în când. De fapt, sunt ceea ce se cheamă hermafrodiți secvențiali: timp de 24 de zile din ciclul lunar de douăzeci și șase sunt androgini latenți din punct de vedere sexual, iar în celelalte două zile devin mascul sau femelă, în funcție de negocierile feromonice cu un partener interesat de sex.

6. Dealurile verzi ale Africii, de Ernest Hemingway

Hemingway a făcut un pariu cu sine, încercând să afle dacă o carte în care scrii pur și simplu faptele și gândurile tale reale poate concura cu un roman de ficțiune. Așa că s-a apucat să noteze câteva din întâmplările şi conversaţiile care au avut loc într-una dintre călătoriile lui în Africa.

Dealurile verzi ale Africii este, deci, o carte autobiografică, din perioada în care Hemingway şi cea de-a doua lui soție, Pauline, au fost, însoţiţi de cunoştinţe mai vechi sau mai noi din Europa, dar şi de băştinaşi experimentaţi, în Africa.

O carte cu multă căldură, țânțari, antilope kudu și rinoceri, dar și cu dialoguri interesante.

Un studiu publicat anul trecut arată că românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi. 35% dintre români nu au citit niciodată o carte, iar 68,5% nu citiseră nicio carte în ultimul an (2020). Doar 20% citesc o dată pe lună și 8% zilnic.

Întrebarea care apare în mod firesc este de ce nu citim? sau de ce nu citim mai mult? în condițiile în care toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului.

Oamenii sunt extrem de buni la a-și găsi tot felul de scuze pentru orice lucru pe care spun că vor să-l facă, dar pe care nu îl fac. Din fericire, există soluții pentru toate aceste scuze. E valabil și când nu citești, deși vrei să o faci mai des.

7 scuze pentru care nu citești și soluții la ele

Scuza 1: „Nu am timp”

Crezi că nu citești pentru că nu ai timp? E o scuză ușor de folosit, mai ales dacă îți propui să citești romane clasice de mare întindere. Dar ce zici de asta: de fiecare dată când îți vine să iei în mână telefonul, ia o carte! Poți să citești când stai la coadă, în camera de așteptare sau când faci naveta spre serviciu. Dacă te simți intimidat de cărțile voluminoase, începe cu niște colecții de proză scurtă sau poezie! Cititul e despre a-ți hrăni mintea și spiritul, iar puțin câte puțin e mai bun decât deloc.

Scuza 2: „Cărțile sunt scumpe”

Poate că în trecut a deține cărți era un lux, dar în ziua de azi nu mai e deloc așa. Există numeroase surse pentru literatură care nu costă mult. Poți să cumperi cărți – atât vechi, cât și noi – din anticariate, ca să le ai pe raftul tău și să te bucuri de ele oricând. În anticariate, cărțile sunt mai ieftine – dacă nu vorbim despre cărți cu autograf sau ediții limitate. În plus, poți să vinzi și tu cărțile pe care le-ai citit și la care ești dispus să renunți ca să cumperi altele.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

Dacă nu ții neapărat să ai cărțile tale, există și varianta bibliotecilor. Împrumuți, citești și duci înapoi!

Scuza 3: „Nu știu ce să citesc”

Înțelegem această scuză, pentru că nu e ușor să afli de unde să începi. O sursă de inspirație suntem noi, pe blog.printrecarti.ro găsești tot felul de recomandări. O altă idee e să citești tot ce-ți pica în mâini. Apoi o să îți dai seama, treptat, ce îți place și ce nu, o să începi să faci conexiuni între cărți, între autori, o să le corelezi cu anuminte evenimente din viața ta.

Scuza 4: „Cititul mă ține treaz noaptea”

Cei cărora le place să citească se trezesc deseori că sunt atât de captivați de o carte încât stau treji până târziu, citind. Deși nici asta, nici să adormi citind nu e cel mai rău lucru din lume, înțelegem că diminețile nu sunt așa lejere după ce te-ai culcat târziu. Dacă te temi de asta, programează-ți cititul la alte ore, deci nu chiar înainte de culcare. Citește, de exemplu, dimineața la cafea sau în pauza de prânz. Sau, dacă vrei neapărat să citești seara, stabilește-ți o limită orară și asigură-te că o respecți!

Scuza 5: „Nu mai bine văd filmul?”

Da și nu. Poți să vezi filmul în loc să citești cartea pe care se bazează el, dar cel mai adesea au foarte puține lucruri în comun. Îți dăm un singur exemplu: Vrăjitorul din Oz. Dacă ai văzut musicalul din 1939, să știi că e foarte departe de cartea lui L. Frank Baum, pe care se bazează. Nu că filmele nu ar avea și ele rolul lor, dar cărțile sunt mult, mult mai pline de detalii. Ca o comparație, cartea și filmul sunt ca niște cai de diferite culori.

Scuza 6: „E prea greu să citesc”

Cititul nu e mereu ușor, dar nu trebuie să fie nici greu. Nu te lăsa intimidat! Oamenii citesc din motive diferite, așa că nu trebuie să simți că dai examen atunci când te apuci de o carte. Divertismentul și relaxarea sunt cele mai bune motive pentru care să citești. Alege o carte potrivită pentru nevoile tale. Există cărți pentru când vrei să râzi, pentru când vrei să plângi, pentru când vrei să pleci în vacanță sau pentru când plouă și vrei să nu ieși din casă!

Scuza 7: „Pur și simplu nu mi-am format acest obicei”

Nu? Atunci fă-ți acest obicei! Fă-ți un scop din a citi în mod obișnuit. Începe de la câteva minute pe zi și propune-ți să continui. Nu e chiar atât de complicat să-ți faci un obicei nou. Dacă ai un început bun și constant, poți trece la a citi perioade mai lungi de timp sau mai des.

Nu e așa greu să incluzi literatura în viața ta. Începe cu ceva ușor de citit și nu renunța! Și, să știi, e ok și dacă nu citești Război și pace sau Moby Dick.

Laura Archer, autoarea cărții Gone for Lunch: 52 Things to do in Your Lunch Break – carte care se găsește și în România, în limba engleză – a calculat cât durează pauza de prânz pe care o iei zi de zi, fără să faci ceva anume cu ea. Rezultatul ar putea fi șase săptămâni de concediu în plus pe an. Șase săptămâni în care poți face o mulțime de lucruri pentru satisfacția personală.

Cei mai mulți dintre noi avem, așadar, o oră pe zi alocată mesei de prânz. Dar nu folosim tot acest timp mâncând și am putea să-l folosim mai pe placul nostru. Poți să faci o plimbare de câteva minute, ca să te dezmorțești, poți să bei o cafea cu un prieten care lucrează în apropiere sau poți să citești. Și, cum lectura e mereu la îndemână, și, cum ceea ce ne unește este plăcerea de a răsfoi un volum de literatură, ne-am gândit să-ți recomandăm câteva cărți de citit în pauza de prânz. Fie sunt volume de povestiri, fie romane scurte.

7 cărți de citit în pauza de prânz

1. Prea multă fericire, Alice Munro

Prea multă fericire, de Alice Munro, înseamnă 10 povestiri despre personaje care au parte de tot felul de pierderi și dezamăgiri, dar care merg mai departe în viață, conștiente fiind că, totuși, fericirea există uneva, fie că a rămas în trecut, că ar fi putut fi trăită sau că le așteaptă undeva pe drum.

Autoarea canadiană, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în 2013, a însumat în acest volum teme diverse, descriind simplu, scurt și clar întâmplări de impact. Nici nu poți scrie altfel, când vrei să condensezi în 20-30 de pagini povești care au loc în câteva zeci de ani.

Dimensiuni este povestea unei femei al cărei soț se află în închisoare pentru că şi-a ucis copiii, Unele femei e despre o fetiță de 13 ani angajată să îngrijească un bolnav de leucemie, iar Chipul ar putea fi povestea unui bărbat care are un defect fizic din naștere, dar e, de fapt, despre o fată care se mutilează pentru a arăta ca prietenul ei cel mai bun din copilărie. Lista de povestiri este completată și de alte nuvele pe care le vei devora, una după alta, în pauza de masă.

2. Bărbați fără femei, Haruki Murakami

Haruki Murakami împrumută titlul celui de-al doilea volum de proză scurtă al lui Ernest Hemingway. Șapte povești cu destinele a șapte bărbați. Femeile nu lipsesc cu desăvârșire, dar ele nu ocupă – cel puțin în planul acțiunilor – un loc central în viețile acestor personaje masculine.

De fapt, Murakami scrie despre bărbați care fie au pierdut o femeie, fie n-au avut niciodată pe cine să piardă. E o carte despre identitatea, singurătatea și sexualitatea bărbatului. Lipsa unei femei – fie că e o pierdere sau o negăsire – înseamnă un gol undeva.

Fanii lui Murakami vor observa că au parte și de puțin mister în acest volum de povestiri, ca de exemplu în Sheherezada, unde nu se știe de ce Habara stă închis în casă, dar se știe că acesta are o menajeră care, la nevoie, îi este prostituată și povestitoare. Printre povestirile care îți vor mai atrage atenția se află Organul independent și Samsa îndrăgostit.

Yesterday însă nu are elementele fantastice cu care a obișnuit Murakami, ci e o poveste simplă și înduioșătoare care îți spune să ai curaj, să nu renunți la ceea ce iubești și să spui că iubești până nu e prea târziu.

3. Omul ilustrat, Ray Bradbury

Autorul de science fiction Ray Bradbury a scris, în 1951, o serie povestiri pe care le-a publicat în revista Esquire. Ulterior, ele au apărut în volumul Omul ilustrat, în care întâmplările au loc în spațiul cosmic.

De fapt, naratorul îl întâlnește pe omul ilustrat, un bărbat înalt pe al cărui corp o bătrână venită din viitor tatuase tot felul de desene. “Am căutat-o vară de vară, timp de cincizeci de ani… când o să dau de vrăjitoarea aia, o omor”, spune bărbatul pe al căruit trup desenele se află în continua mișcare, ca un desen animat pe care, dacă-l urmărești, îți poți vedea propria moarte. Naratorul se hotărăște să nu se uite, dar, cum Omul Ilustrat adoarme, ochii îi fug către întâmplările care se transformă în 18 povestiri.

Roboți, astronauți, călătorii în Cosmos, viața pe Marte, pe Venus și moarte. Nimic nu e real, dar totul pare să vină dintr-un viitor prezis de acea bătrână.

4. Viața cea nouă, Orhan Pamuk

„Într-o zi am citit o carte și întreaga mea viață s-a schimbat. Încă de pe când mă aflam pe la primele pagini am simțit atât de intens forța cărții, încât am avut impresia că trupul mi se desprindea și se îndepărta de masă, de scaunul pe care stăteam”. Viața cea nouă este o carte despre o carte.

Orhan Pamuk (Premiul Nobel pentru Literatură în 2006) a scris în acest roman povestea lui Osman, un student care crede ca acea carte a fost scrisă pentru el, așa că decide să își părăsească mama și să plece în căutarea vieții celei noi, străbătând drumurile din stepele Anatoliei.  În drumul său, Osman schimbă tot felul de autobuze, întâlnește oameni cu tot felul de povești și caută compania celor care, asemeni lui, au citit cartea. Povestea este una de dragoste, în care apare și frumoasa Canan, dar firul narativ nu e unul clasic, iar moartea nu este exclusă din poveste.

“Am zărit înfricoșat, la lumina care se revărsa din carte, țâșnindu-mi drept în față, încăperi părăginite, autobuze demente, oameni osteniți, litere șterse, târguri de provincie și vieți spulberate, stafii. Era o călătorie, mereu și mereu, totul era o călătorie”. Viața cea nouă e o carte sensibilă, ușor filosofică și poetică. Există destin? Există predestinare?

5. Minciuni pe canapea, Irvin Yalom

Psihanalistul American Irvin D. Yalom a scris mai multe cărți despre experiențele din cabinetul de terapie, îmbinând poveștile pacienților săi cu ficțiunea. Însă Minciuni pe canapea este literatură pură, deși, în mod evident, tema este tot una psihologică.

Întrebarea de la care pornește romanul este dacă îşi poate pierde un psihiatru minţile. Poate fi el păcălit, sedus, manipulat chiar în timpul şedinţelor în care ar trebui să deţină controlul asupra pacienţilor?

Ernest Lash e un tânăr psihanalist care optează, în timpul ședințelor de terapie, la metode experimentale, în ciuda sfaturilor mentorului său. Dar pacienta pe care Ernest decide să aplice aceste metode este fosta soție a unui alt pacient. Deși Ernest alege întâmplător această pacientă, fără să știe cine e, ea nu se află întâmplător în cabinetul lui de terapie, ci pentru că vrea să se răzbune pe medicul care, crede ea, l-a împins pe soțul ei la divorț.

Experimentul doctorului Lash presupune maximă sinceritate în relația cu pacientul, lucru ce devine din ce în ce mai dificil în fața unei femei atrăgătoare care duce ședintele de terapie într-o direcție erotică. Pe un alt plan, Marshal Streider, mentorul și supervizorul lui Ernest Lash, duce și el o luptă între etica profesională și propria-i lăcomie.

Romanul promite să ne dezvăluie cât de vulnerabili suntem, fără excepție, în fața singurătății și a nevoii de iubire, dar și a dorinței de a avea cât mai mulți bani. Minciuni pe canapea are personaje bine conturate, puternice, fiind una dintre acele cărți de citit în pauza de prânz pe care le vei savura.

6. Colecționarul, John Fowles

Colecționarul este primul roman al lui John Fowles, autor devenit celebru poate mai degrabă pentru Magicianul.

Un banal funcționar, timid și deloc sociabil, își găsește bucuria în colecționarea de obiecte de tot felul. Lucrurile iau amploare când primește o sumă mare de bani, iar ceea ce a început ca o mică pasiune se dezvoltă obsesiv și ajunge să-i domine viața. De ce? Pentru că Frederick Cleg, frustrat de sărăcia în care trăise și de incultura lui, decide să o răpească pe Miranda Grey, o tânără studentă la Arte, care nu îi fusese accesibilă niciodată. Cei doi provin din lumi diferite și sunt, pe tot parcursul romanului, personaje antagonice reprezentând binele și răul, victima și vânătorul, fluturele prins în pânza unui păianjen.

7. Scrisori imaginare, Octavian Paler

Am decis să punem pe lista de cărți de citit în pauza de prânz și una dintre cărțile lui Octavian Paler și am ales Scrisori imaginare, în care filosoful român se adresează, fictiv, unor personalităţi ale literaturii şi filosofiei, căutând răspunsuri la întrebări existențiale care l-au obsedat toată viața. Printre cei cărora Paler li se adresează, ca pretext pentru contemplare, se află Lucian Blaga, Blaise Pascal, Albert Camus, Rainer Maria Rilke, Marcel Proust, Oscar Wilde, Cesare Pavese, René Descartes și André Gide.

În scrisoarea către Rilke, tema abordată este cea a singurătății: “Despre adevărata singurătate nu vorbim decât în șoaptă. Nu putem ține conferințe publice despre ea. De altfel, ce mai înseamnă o singurătate trâmbițată? Nu voi recunoaște decât în fața mea că sunt singur. Și uneori prefer să mi-o ascund și mie”, își începe pledoaria Octavian Paler.

Apoi, pe Blaise Pascal, îl confruntă fictiv cu un alt subiect: “Uneori negăm violent anumite lucruri numai pentru că ne lipsesc prea mult și nu putem fi indiferenți față de absența lor. Nu suportăm nefericirea și atunci scoatem sabia împotriva fericirii”.

“În această lume există mai multe lucruri de admirat decât de dispreţuit; şi oricum este singura pe care o avem”, spune Octavian Paler într-una dintre scrisori. De fapt, autorul încearcă să evidențieze, în toate scrisorile, jumătatea plină a paharului, iar eseurile din acest volum sunt însoțite de poezii.

Tu ce faci în pauza de prânz? Dacă citești, ai anumite preferințe pentru această pauză din miezul zilei?