După ce ai trecut de etapa de formare, în care ai citit câte ceva dintr-un gen, câte ceva din altul și te-ai definit ca cititor, s-ar putea să ai tendința să rămâi blocat în același gen literar. Fie că îți plac dramele emoționante, comediile care te fac să râzi pe înfundate la metrou sau thrillerele polițiste care îți dau palpitații, deja știi unde ai un „refugiu” de lectură.

Dar cititul altor genuri nu înseamnă să-ți abandonezi preferințele, ci să îți lărgești orizonturile. Cititul devine mult mai interesant atunci când îți iei inima în dinți și explorezi alte teritorii. De exemplu, dacă îți plac romanele polițiste, s-ar putea să descoperi și că SF-ul e tot un fel de roman cu detectivi, doar că se desfășoară în alt spațiu.

Îți facem niște recomandări curajoase, în funcție de preferințele tale actuale. Dă-le o șansă!

Cum să citești alte genuri decât cele cu care ești obișnuit

Ce să încerci dacă de obicei citești dramă

Drama te conectează cu emoțiile și empatia, dar uneori poate duce la o încărcătură emoțională prea mare. Schimbarea registrului literar te poate ajuta la reglarea emoțiilor. (Pentru că nu e întotdeauna benefic să stăm numai în emoțional)

Ce să încerci:

• Fantasy. Genul fantasy are de multe ori cam aceleași conflicte ca drama, dar sunt plasate în lumi imaginare, ceea ce reduce impactul emoțional și îți dă o senzație de evadare.
• Romane istorice. Acestea satisfac nevoia de profunzime emoțională, dar au și un rol educativ și te ajută să adaugi și altceva pe lângă emoție. Informație, cunoaștere, experiență.
• Literatură de călătorie. Te introduce tot în povești cu reflecții, doar că sunt mai subtile și, de obicei, într-un cadru mai relaxat. Recomandăm!

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

Ce să încerci dacă de obicei citești comedie

Umorul reduce nivelul de cortizol, care e hormonul stresului, așa că e bine să citești comedie (pe care o recomandăm și iubitorilor de drame, de fapt). Totuși, pentru stimularea cognitivă e util să încerci și povești unde râsul e amestecat cu reflecția.

Ce să încerci:

• Satiră politică sau socială. Bine, bine, râzi, dar îți antrenezi și gândirea critică. Satira e un pic mai provocatoare. De asemenea, îți recomandăm să citești recenziile cărților de satiră pe care le încerci, ca să vezi subiectul cărții într-un context mai amplu.
• Romane romantice ușoare. Emoțiile pozitive din aceste romane combinate cu umor cresc nivelul de dopamină și o să te simți nu doar amuzat, ci și puțin mai conectat.
• Literatură pentru adolescenți. Dacă îți plac comediile, poate că preferi dialoguri vii și situații amuzante. În cărțile pentru adolescenți mai găsești și destul de multă creativitate și emoție. O poți încerca și dacă ai depășit vârsta.

Ce să încerci dacă de obicei citești cărți polițiste

Mintea noastră iubește puzzle-urile. Cititul de romane polițiste activează cortexul prefrontal, pentru că îți oferă mister, logică și satisfacția rezolvării unei probleme. Dar, dacă rămâi doar la polițiste, antrenezi mereu aceeași „mușchi literar”. Dacă adaugi SF și romane psihologice, îți păstrezi plăcerea misterului, dar îți antrenezi mintea în direcții noi: logica, imaginația și înțelegerea emoțiilor umane.

Ce să încerci:

• True crime. Care stimulează aceeași curiozitate, dar te expune la cazuri reale și la analiza psihologică a criminalilor.
• Science-fiction. SF-ul oferă mistere intelectuale, de exemplu te face să-ți pui întrebări de tipul „cum ar funcționa o societate viitoare?”.
• Romane psihologice. Acestea antrenează empatia și gândirea într-un mod mai nuanțat, pentru că intră adânc în mintea personajelor și analizează motivațiile, obsesiile și fricile lor.

Ce să încerci dacă de obicei citești horror

Ok, horror-ul eliberează adrenalină și dopamină, simulând o „frică sigură”. Și ne place. Însă dacă citești excesiv acest gen e posibil să-ți crească anxietatea.

Ce să încerci:

• Dark fantasy. E un subgen care oferă aceeași intensitate emoțională, dar cu un cadru mai controlat.
• Romane gotice. Pun accent pe atmosferă, ceea ce stimulează imaginația și toleranța la ambiguitate.
• Literatură existențialistă, care explorează fricile interioare, dar pe plan filosofic. Acest gen explorează marile întrebări despre sensul vieții, libertatea individului, absurdul existenței și responsabilitatea personală, iar unii dintre autorii cu care poți să începi sunt Albert Camus, Jean-Paul Sartre, Franz Kafka, Feodor Dostoievski sau Simone de Beauvoir.

Ce să încerci dacă de obicei citești romance

Literatura romantică activează circuitele de recompensă din creier. Însă e bine să nu neglijezi faptul că expunerea la alte genuri poate să-ți îmbunătățească percepția asupra relațiilor reale, din viața de zi cu zi.

Ce să încerci:

• Romane istorice. Caz în care înveți și context cultural, nu doar povestea de dragoste, pentru că sunt și cărți de istorie de iubire. De exemplu, Viata amoroasă a împăraților romani, de Nigel Cawthorne.
• Fantasy romantic. Menține intensitatea emoțională, dar adaugă creativitate și evadare.
• Dramă contemporană, o alternativă care oferă o perspectivă mai realistă asupra relațiilor, ceea ce mai scade din așteptările pe care le poți crea dacă citești numai romance.

Ce să încerci dacă de obicei citești science-fiction

SF-ul stimulează imaginația și gândirea sistemică, iar pentru a echilibra cu puțin realism (nu magic), e util să explorezi și domenii unde imaginația se combină cu reflecția.

Ce să încerci:

• Eseuri filosofice, care antrenează gândirea abstractă. Cum ar fi Ecce homo, de Friedrich Nietzsche. Sau Republica lui Platon.
• Fantasy, care oferă o evadare similară, dar prin magie.
• Romane de aventuri clasice. Ele antrenează curiozitatea și dorința de explorare, dar te mențin măcar pe același tărâm.

Ce să încerci dacă de obicei citești fantasy

Fantasy-ul e legat de creativitate și gândire narativă, dar uneori te poate rupe de realitate. Alte genuri stimulează imaginația, dar și gândirea abstractă, îți cresc și empatia și toleranța la ambiguitate, te ajută să înțelegi dileme morale complexe și frici universale. Plus că diversifică experiența lecturii și reduc plictiseala și rigiditatea narativă.

Ce să încerci:

• Mitologie clasică. Practic, primești aceeași atmosferă epică, dar cu rădăcini culturale.
• Literatură clasică. Fantasy-ul modern preia teme, arhetipuri și structuri narative din literatura clasică, iar literatura clasică te ajută să înțelegi sursele de inspirație ale autorilor moderni.
• Horror gotic. În fantasy, tensiunea se rezolvă de cele mai multe ori în mod pozitiv, în timp ce, în horror-ul gotic, conflictele sunt mai nuanțate și îți antrenează creierul să accepte complexitatea morală și emoțională.

În concluzie, să explorezi alte genuri literare nu înseamnă să-ți trădezi gusturile, ci să îți antrenezi creierul și emoțiile în moduri noi.

Există ceea ce se cheamă „elasticitatea cognitivă”, adică o anumită capacitate de a gândi în moduri diferite, pe care cititul de genuri variate o stimulează. Fiecare gen oferă o altă „fereastră” spre lume, iar împreună creează un tablou mult mai bogat.

Așa e, câteodată fiecare minut pare contabilizat și ai impresia că nu mai ai timp de nimic. Iar cititul, oricât de mult ți l-ai dori, e sacrificat. Vestea bună e că nu trebuie să te „înhami” la un roman de 600 de pagini ca să ai parte de o experiență literară profundă. Lecturile scurte, romane și nuvele de aproximativ 200 de pagini, îți oferă plăcerea poveștii, satisfacția de a termina o carte și șansa de a descoperi lumi noi chiar și atunci când timpul e limitat.

Am ales câteva „bijuterii literare” de dimensiuni reduse, dar cu impact puternic.

10 lecturi scurte, dar bune

1. Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway

Dacă încă nu ai citit capodopera lui Hemingway, poate că ar fi momentul să o faci. În mai puțin de 200 de pagini, romanul spune povestea pescarului Santiago, aflat într-o luptă titanică cu un pește uriaș și, de fapt, cu sensul lui în viață.

Romanul este o alegorie despre rezistență, singurătate și demnitatea umană, iar proza simplă a lui Hemingway face ca această carte să fie intensă și memorabilă, chiar dacă e o carte pe care o poți băga lejer în buzunar.

2. Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupéry

Un alt clasic al literaturii universale, aparent o poveste pentru copii, dar în realitate o meditație poetică despre prietenie, iubire și sensul vieții este Micul Prinț, de Antoine de Saint-Exupéry. Micul prinț călătorește de pe o planetă pe alta, descoperind tot felul de absurdități și adevăruri profunde. Chiar dacă ai mai citit-o, e o carte de recitit în momente diferite ale vieții, poate cu atât mai mult când simți că nu ai timp, pentru că sensurile ei se transformă odată cu noi și s-ar putea să vezi un pic altfel propria ta viață și raportarea la îndatoriri după ce o (re)citești.

3. Sentimentul unui sfârșit, de Julian Barnes

Tony Webster, un bărbat în vârstă, duce o viață previzibilă după ce se retragere din activitate, dar echilibrul acesta aparent se zdruncină atunci când primește jurnalul lui Adrian, un prieten apropiat din tinerețe. Astfel, Tony redescoperă episoade vechi, legate de relația cu Veronica, iubita lui de atunci, dar și de dinamica prieteniilor care, în timp, s-au destrămat. Își dă seama astfel că amintirile lui nu reflectă neapărat realitatea, ci mai degrabă o versiune subiectivă și incompletă a ei.

Romanul lui Julian Barnes, care surprinde fragilitatea memoriei și felul în care reinterpretăm trecutul, a fost distins cu Man Booker Prize.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

4. Străinătate, de Augustin Cupșa

Volumul de proză scurtă scris de Augustin Cupșa reunește povestiri centrate pe tema migrației și a dezrădăcinării, privite atât din exterior – schimbarea de spațiu și cultură –, cât și din interior – neliniștea și ruptura de sine pe care le resimte fiecare individ care pleacă din țara lui.

Personajele se mișcă între România și diverse țări occidentale, purtând în ele nostalgia locului de plecare și nesiguranța adaptării la noul context. În niciunul dintre aceste spații nu reușesc să simtă că aparțin pe deplin, ceea ce le creează un sentiment de suspendare. E o carte actuală, lucidă și empatică, care pune întrebări esențiale despre ce înseamnă să aparții cu adevărat unui loc sau unei comunități.

5. Toți copiii tăi risipiți, de Beata Umubyeyi Mairesse

La mijlocul anilor ‘90, între 800.000 și un milion de etnici Tutsi și etnici Hutu moderați au fost uciși în Rwanda. Romanul lui Mairesse explorează, printr-o scriitură poetică și profund umană, urmele lăsate de genocidul din Rwanda asupra celor care au supraviețuit, precum și asupra generațiilor care au urmat.

Acțiunea urmărește povestea lui Blanche, o femeie rwandheză care a trăit ororile genocidului și care, mai târziu, s-a stabilit în Franța. Viața ei este marcată de amintiri dureroase, dar și de încercarea de a construi un prezent stabil pentru fiul ei. De-a lungul romanului apar și alte figuri importante, precum mama lui Blanche, care a rămas în Rwanda și care reprezintă legătura cu rădăcinile, dar și ruptura dintre cei „de acasă” și diaspora.

6. În cafeneaua tinereții pierdute, de Patrick Modiano

Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost acordat lui Modiano în 2014, pentru felul în care explorează memoria și identitatea.

În acest roman scurt al său, atmosfera Parisului anilor ’60 se împletește cu poveștile personajelor care populează o cafenea misterioasă. Romanul este structurat în patru secțiuni, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra lui Louki și asupra relațiilor ei cu cei din jur. Totul începe cu un tânăr care o observă pe Louki într-o cafenea pariziană și este imediat fascinat de prezența ei misterioasă.

7. Candid sau Optimistul, de Voltaire

Un roman satiric scris de Voltaire în secolul XVIII, dar care rămâne actual. Prin peripețiile naive ale lui Candid, Voltaire ridiculizează optimismul excesiv promovat de filosofii raționaliști ai vremii.

Protagonistul, Candid, e un tânăr inocent și naiv care trăiește într-un castel german sub îndrumarea unui filosof care îi tot spune că „trăim în cea mai bună lume posibilă”. Dar această filosofie a optimismului este pusă constant la încercare. Când Candid este expulzat din castel, începe o serie de aventuri prin lumea plină de război, violență, catastrofe naturale și nedreptăți, ceea ce îl face să-și pună tot mai multe întrebări asupra învățăturilor primite.

8. Marele Gatsby, de F. Scott Fitzgerald

Considerat una dintre cele mai mari opere ale literaturii americane, romanul lui F. Scott Fitzgerald surprinde viața fastuoasă și efemeră a anilor ’20.

Jay Gatsby e un milionar misterios care se face cunoscut pentru petrecerile extravagante pe care le dă la vila lui din Long Island, în timp ce trăiește o obsesie pentru Daisy Buchanan, o femeie căsătorită pe care a iubit-o în tinerețe.

9. Abatorul cinci, de Kurt Vonnegut

Un amestec ingenios de realism și science-fiction, scurta carte a lui Vonnegut urmărește viața lui Billy Pilgrim, un soldat american care devine „călător în timp” după ce supraviețuiește bombardamentului din Dresda în al Doilea Război Mondial, ajungând să retrăiască evenimentele războiului. De fapt, povestea alternează între experiențele lui din război, viața de familie și răpirea de către extratereștri pe planeta Tralfamadore.

Romanul explorează teme ca absurditatea războiului, inevitabilitatea morții și percepția timpului.

10. O lume se destramă, de Chinua Achebe

Okonkwo e un lider respectat într-un sat igbo tradițional din Nigeria. Romanul lui Chinua Achebe surprinde tradițiile comunității și modul în care acestea sunt afectate de influențele coloniale și misionarii creștini. Pe măsură ce satul se schimbă, Okonkwo traversează atât conflicte personale, cât și prăbușirea ordinii sociale de până atunci.

Un roman fundamental al literaturii africane, care descrie prăbușirea unei comunități tradiționale în fața colonialismului.

Cele zece lecturi scurte menționate aici arată că literatura nu are nevoie de mii de pagini pentru a te marca. În doar câteva zile, poți trece printr-o poveste întreagă și să simți satisfacția că ai terminat o carte. Așa că, data viitoare când spui că nu ai timp să citești, încearcă să cauți cărți scurte, vei vedea că întotdeauna poți să găsești puțin răgaz pentru o poveste bună.

Să facem un mic exercițiu de imaginație. Să spunem că cineva nu a citit niciodată literatură și vrea să devină „un om citit”. Ce ar trebui să citească? Și câte cărți ar fi nevoie pentru a se apropia de acest obiectiv? Desigur că nu putem formula un răspuns care să nu fie extrem de subiectiv.

Totuși, „un om citit” se referă la o persoană care a dobândit o cunoaștere vastă și diversificată prin ceea ce a citit. Nu e despre cantitatea de cărți citite, ci și despre diversitatea lor, o diversitate care să-i permită acestei persoane să participe la conversații profunde și să înțeleagă perspective variate asupra lumii.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

Să fii „un om citit” înseamnă și să fii conectat la cultura și la discuțiile contemporane, să înțelegi și să apreciezi diferite culturi, idei și perspective. Iar cele 100 de cărți de mai jos – în general ficțiune, poezie și teatru, dar sunt și câteva excepții – încearcă să răspundă acestor cerințe. Ca mențiune, am ales 100 pentru că e un număr rotund, nu pentru că ar fi un număr obligatoriu. Poți să fii o persoană citită și cu mai puține și cu, mai ales, mai multe.

100 de cărți care fac din tine „un om citit”

1. Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain
2. Aventurile lui Sherlock Holmes, de Arthur Conan Doyle
3. Vârsta inocenței, de Edith Wharton
4. Pe frontul de vest nimic nou, de Erich Maria Remarque
5. Împăratul muștelor, de William Golding
6. Pastorala americană, de Philip Roth
7. Anna Karenina, de Lev Tolstoi
8. Anne de la Green Gables, de Lucy Maud Montgomery
9. Revolta lui Atlas, de Ayn Rand
10. Clopotul de sticlă, de Sylvia Plath
11. Preaiubita, de Toni Morrison
12. Beowulf, poem epic scris în engleza veche
13. Hoțul de cărți, de Markus Zusak
14. Minunata lume nouă, de Aldous Huxley
15. Scurta și minunata viață a lui Oscar Wao, de Junot Diaz
16. Chemarea străbunilor, de Jack London
17. Candid sau optimismul, de Voltaire
18. Povestirile din Canterbury, de Geoffrey Chaucer
19. Casino Royale, de Ian Fleming
20. Catch-22, de Joseph Heller
21. De veghe în lanul de secară, de J.D. Salinger
22. Pânza Charlottei, de E.B. White
23. Atlasul norilor, de David Mitchell
24. Poeme de Emily Dickinson
25. Povestirile lui Edgar Allan Poe
26. Opere complete sau orice de Flannery O’Connor
27. Corecții, de Jonathan Franzen
28. Crimă și pedeapsă, de Feodor Dostoievski
29. Codul lui Da Vinci, de Dan Brown
30. Moartea unui comis-voiajor, de Arthur Miller
31. Don Quijote de la Mancha, de Miguel de Cervantes
32. Arta războiului, de Sun Tzu
33. Dune, de Frank Herbert
34. Totul este iluminat, de Jonathan Safran Foer
35. Fahrenheit 451, de Ray Bradbury
36. Sub aceeași stea, de John Green
37. Faust, de Goethe
38. Frankenstein, de Mary Shelley
39. Urzeala tronurilor, de George RR Martin
40. Potirul de aur, de Henry James
41. Carnetul auriu, de Doris Lessing
42. Fata dispărută, de Gillian Flynn
43. Biblia
44. Fructele mâniei, de John Steinbeck
45. Marile speranțe, de Charles Dickens
46. Marele Gatsby, de F. Scott Fitzgerald
47. Hamlet, de William Shakespeare
48. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood
49. Harry Potter și piatra filosofală, de J.K. Rowling
50. Inima întunericului, de Joseph Conrad
51. Culoarea sentimentelor, de Kathryn Stockett
52. Ghidul autostopistului galactic, de Douglas Adams
53. Hobbitul, de J.R.R. Tolkien
54. Eseu despre orbire, de José Saramago
55. Howl și alte poeme, de Allen Ginsberg
56. Jocurile foamei, de Suzanne Collins
57. Dacă într-o noapte de iarnă un călător, de Italo Calvino
58. Iliada, de Homer
59. Infernul, de Dante
60. Moromeții, de Marin Preda
61. Omul invizibil, de Ralph Ellison
62. Fire de iarbă, de Walt Whitman
63. Viața lui Pi, de Yann Martel
64. Leul, Vrăjitoarea și dulapul, de C.S. Lewis
65. Micul prinț, de Antoine de Saint-Exepury
66. Lolita, de Vladimir Nabokov
67. Dragoste în vremea holerei, de Gabriel Garcia Marquez
68. Doamna Bovary, de Gustave Flaubert
69. Copiii din miez de noapte, de Salman Rushdie
70. Moby-Dick, de Herman Melville
71. Doamna Dalloway, de Virginia Woolf
72. Crima din Orient Express, de Agatha Christie
73. Odiseea, de Homer
74. Oedip rege, de Sofocle
75. Pe drum, de Jack Kerouac
76. O călătorie în India, de E.M. Forster
77. Tora
78. Mândrie și prejudecată, de Jane Austen
79. Fugi, Rabbit, de John Updike
80. Drumul, de Cormac McCarthy
81. Romeo și Julieta, de William Shakespeare
82. Litera stacojie, de Nathaniel Hawthorne
83. Abatorul cinci, de Kurt Vonnegut
84. Zgomotul şi furia, de William Faulkner
85. Apocalipsa, de Stephen King
86. Fiesta, de Ernest Hemingway
87. În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust
88. Tratat de istorie a religiilor, de Mircea Eliade
89. O lume se destramă, de Chinua Achebe
90. Rămășițele zilei, de Kazuo Ishiguro
91. Să ucizi o pasăre cântătoare, de Harper Lee
92. Ulise, de James Joyce
93. Insuportabila ușurătate a ființei, de Milan Kundera
94. Muzeul inocenței, de Orhan Pamuk
95. Așteptându-i pe barbari, de J.M. Coetzee
96. Metamorfoza și alte proze ale lui Franz Kafka
97. Cronica păsării-arc, de Haruki Murakami
98. La răscruce de vânturi, de Emily Bronte
99. 1984, de George Orwell
100. Un veac de singurătate, de Gabriel Garcia Marquez

Cititul e perceput de multe ori – și pe nedrept, spunem noi – ca o activitate de interior. O activitate pentru atunci când nu ai ce să faci în afara casei. Așa era din copilărie pentru unii dintre noi. Când nu aveai nici treabă, nici cu cine să te distrezi, citeai. „Mai lasă cartea aia și ieși afară!”, e un mesaj pe care unii dintre noi l-am tot auzit în zilele căduroase din copilărie. Și da, e adevărat că zilele calde de primăvară merită savurate. Dar de ce nu și cu o carte în mână?

Cititul la aer, pe o bancă sau pe o pătură în parc, pe șezlong la plajă sau la o terasă liniștită, nu înseamnă neapărat o evadare din prezent, ci o completare subtilă a locului în care ne aflăm. Da, cărțile ne pot duce în locuri noi, cu descrieri vii, dar pot și să intensifice modul în care percepem spațiul în care ne aflăm – copacii, lumina, foșnetul frunzelor, vocile altora.

Iar cărțile din această listă asta fac. Sunt o completare a experienței de a sta în aer liber.

Recomandări de cărți de citit în aer liber

1. Walden, de Henry David Thoreau

Scrisă în mijlocul secolului al XIX-lea, această carte este un manifest pentru viața simplă, trăită în armonie cu natura. Thoreau își descrie experiența trăită într-o cabană izolată, lângă un lac, reflectând la societate, muncă, timp și liniște. E o lectură care îți oferă o pauză de la agitația cotidiană și te face să te întrebi ce e important. E ideală pentru un weekend retras în natură, dar poate fi citită și treptat, la câte o ieșire în parc

2. Inelele lui Saturn, de W. G. Sebald

W. G. Sebald a scris o carte hibrid, ceva între roman, eseu, memorialistică și jurnal de călătorie. E o plimbare solitară prin Suffolk, Anglia, în care autorul împletește amintiri personale cu reflecții culturale, istorice și filozofice.

O carte profundă și poetică, perfectă pentru momente de liniște în care ai timp să meditezi și să te lași purtat de cuvinte.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

3. Familia mea și alte animale, de Gerald Durrell

Autobiografia copilăriei lui Gerald Durrell pe insula Corfu, căci asta este cartea, e plină de candoare, nostalgie, umor, culoare și personaje de neuitat. Durrell, naturalist, descrie viața în natură, explorările zoologice și excentricitățile familiei lui cu mult farmec și afecțiune.

Cartea este una luminoasă, plină de soare, ideală pentru citit afară, pe o pătură, cu un ceai sau limonadă alături.

4. Pe drum, de Jack Kerouac

Romanul lui Kerouac a marcat o generație și a conturat, pentru unii, un stil de viață. Povestea urmărește o serie de călătorii prin America, trăite intens, poetic și rebel. E o carte despre libertate, căutare de sine și peisaje vaste, care te face să vrei să-ți iei rucsacul și să pleci.

Citește-o fie pe drumul tău, fie măcar sub cerul deschis, în locuri care îți dau impresia că te poți pierde în lume.

5. Arta de a călători, de Alain de Botton

Cartea lui Alain de Botton este o explorare filosofică și poetică a motivelor și experiențelor din spatele călătoriilor noastre. Ne provoacă să reflectăm nu doar asupra locurilor pe care le vizităm și asupra felului în care călătorim, ci și asupra modului în care trăim și observăm lumea.

Prin eseuri pline de farmec, autorul ne arată cum să cultivăm o atenție mai profundă și o apreciere autentică pentru lumea din jur, transformând fiecare călătorie – care poate să însemne și drumul până la magazin sau o plimbare în parc – într-un prilej de creștere personală. Perfectă pentru cei care vor să călătorească cu mintea deschisă și cu sufletul atent.

6. Arta simplității, de Dominique Loreau

Dominique Loreau a scris tot felul de cărți despre „arte”, toate îndemnând la simplitate. Iar această carte este un ghid subtil și elegant despre cum să trăiești mai puțin complicat, inspirat de stilul de viață japonez.

Cartea vorbește despre ordine, estetică, echilibru, dar și despre armonie interioară. E o lectură liniștitoare, potrivită pentru statul afară, o carte care te poate inspira să trăiești mai conștient și mai simplu. Și, poate, mai mult la aer liber.

7. Suflete în noapte, de Kent Haruf

Kent Haruf a scris o poveste tandră despre doi oameni în vârstă care găsesc companie și înțelegere unul în celălalt. Scrisă într-un stil minimalist și profund emoționant, cartea explorează singurătatea, intimitatea și curajul de a căuta legături umane, chiar și atunci când pare prea târziu. E ideală pentru o seară liniștită de primăvară sau vară și pentru oamenii care se tem că poate e prea târziu.

Nu uita că lumina naturală și o adiere de vânt pot să transforme orice carte într-un moment de adevărată relaxare și conectare cu sine. Indiferent de posibilități, creează-ți pretexte pentru a fi mai mult în aer liber, fără să ai o treabă anume de rezolvat. Mergi în parc, pe malul unui râu sau în grădina ta și pregătește-ți o carte pe care să o iei cu tine.

Cei de la GoodReads au făcut o listă mai amplă de cărți foarte așteptate în această toamnă. Selecțiile lor se bazează pe recenziile timpurii și pe titlurile adăugate de utilizatorii aplicației pe listele „Want to Read”. Unele dintre ele nu au apărut încă nici în Statele Unite sau Marea Britanie, dar unele deja pot fi comandate, inclusiv la noi.

Am selectat 5 titluri de cărți foarte așteptate în această toamnă despre care să detaliem aici, dar poți consulta și lista de pe GoodReads, unde se află și alte nume importante, precum Elizabeth Strout, Olga Tokarczuk sau Kate Atkinson.

5 cărți foarte așteptate în această toamnă

1. O viață imposibilă, de Matt Haig

Printre puținele deja apărute și chiar traduse în limba română se află noua carte a lui Matt Haig, autorul bestseller-ului New York Times Biblioteca de la miezul nopții.

Autorul revine cu o nouă aventură plasată în acel spațiu-limită aflat între realitate și ceea ce urmează după aceasta. Când pensionara Grace Winters, fostă profesoara de matematică, moștenește o casă dărăpănată în Ibiza, descoperă că magia nu doar că este reală, ci este pretutindeni.

2. Blue Sisters, de Coco Mellors

Deja publicată în Marea Britanie, unde a primit recenzii entuziaste, cartea lui Coco Mellors poate fi găsită și la noi, deocamdată netradusă și în stoc limitat.

Blue Sisters este despre trei surori foarte diferite care se reunesc în New York, unde se confruntă cu probleme din copilărie, atât la propriu, cât și la figurat. Se spune că e un roman devastator de dramă familială.

3. Intermezzo, de Sally Rooney

Intermezzo, al patrulea roman al scriitoarei de succes internațional Sally Rooney (autoarea romanului Oameni normali, după care s-a făcut și o mini-serie), va fi publicat în Marea Britanie pe 24 septembrie 2024. Deocamdată, poate fi precomandat din România.

Doi frați îndurerați se reunesc după moartea tatălui lor. Peter este un avocat de succes din Dublin, iar Ivan, introvertit, este un jucător de șah competitiv. În contextul unei dureri copleșitoare, frații descoperă noi posibilități pentru ei înșiși și pentru femeile pe care le iubesc.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

4. The city and its uncertain walls, de Haruki Murakami

Cu posibila traducere în limba română Orașul și zidurile lui incerte (original: The City and Its Uncertain Walls), noul roman al lui Haruki Murakami vine după șase ani de pauză și a fost lansat în Japonia pe 13 aprilie, iar acum cititorii de pe tot globul așteaptă traducerile lui. Este, poate, cea mai așteptată carte din această toamnă.

Autorul în vârstă de 75 de ani a scris această nouă carte cât timp a stat izolat în timpul pandemiei, iar subiectul tratat se învârte în jurul unei dileme: „Întrebarea este dacă zidul care te separă de altă lume este cu adevărat solid”, a spus autorul pentru Japan Times.

The City and Its Uncertain Walls este descris drept „o poveste de dragoste, o căutare, un omagiu adus cărților și bibliotecilor care le găzduiesc și o parabolă pentru aceste vremuri ciudate de după pandemie”.

Primele impresii sugerează că noua carte include un plan alternativ al existenței, notează GoodReads.

5. Nexus. Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA, de Yuval Noah Harari

Noua carte a lui Yuval Noah Harari este deja disponibilă în varianta tradusă, din 10 septembrie, în format audio. În librării va ajunge ceva mai târziu, începând cu 25 septembrie, dar poate fi precomandată în unele locuri. Este prima dată când, în România, o carte apare mai întâi în format audio.

Era Informației s-a dovedit a fi mult mai problematică decât ne așteptam. Avem de-a face cu dezinformare, cu teorii ale conspirației, cu falsuri digitale. Istoricul Yuval Noah Harari, devenit celebru odată cu publicarea volumului Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, adoptă o perspectivă de ansamblu asupra problemelor noastre actuale, urmărind istoria rețelelor de informații de-a lungul timpului.