Procurorii din Turcia investighează mai mulți scriitori ale căror opere de ficțiune tratează subiecte delicate, precum abuzurile asupra copiilor și violența sexuală. Printre autorii vizați se află și Elif Shafak, scriitoare și activistă pentru drepturile femeilor. Decizia autorităților turce reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare.
După ce, săptămâna trecută, o pagină dintr-un roman scris de Abdullah Șevki a fost distribuit pe Twitter, Ministerul turc al Culturii și Turismului a declarat că a depus o plângere penală împotriva scriitorului. Conform presei din Turcia, citate de The Guardian, pasajul din Abdullah Șevki era scris la persoana întâi și se referea la atacul unui pedofil asupra unui copil. Cartea a fost interzisă, iar autorul a fost acuzat de abuz asupra copiilor și incitare la acte criminale. Ulterior, Şevki și editorul său au fost reținuți.
După acest incident, utilizatorii de rețele sociale au distribuit pasaje din cărțile altor autori, printre care Elif Shafak și Ayşe Kulin. Autoritățile din Turcia au acționat în consecință, acuzând autorii respectivi, care au tratat în paginile cărților lor subiecte legate de abuzul asupra copiilor sau violența sexuală, că ar încuraja aceste practici.
Elif Shafak – autoarea romanelor Lapte negru, Bastarda Istanbulului, Onoare, Cele patruzeci de legi ale iubirii, Cele trei fiice ale Evei – a spus că a primit sute de mesaje abuzive în ultima perioadă, după publicarea pe rețelele de socializare a unor pasaje din cărțile sale. Un procuror a cerut examinarea cărților sale, în special a romanelor Privirea și Cele trei fiice ale Evei.
„Vor să investigheze orice pasaj despre abuz sexual asupra copiilor din literatura turcă. Ironia este faptul că Turcia e o țară în care avem un număr în creștere al cazurilor de violență sexuală asupra femeilor și copiilor. Instanțele din Turcia nu iau măsuri, legile nu s-au schimbat. Deci, într-o țară în care e nevoie de măsuri urgente împotriva violenței sexuale, ei persecută scriitorii. E cea mai mare tragedie, a devenit un fel de vânătoare de vrăjitoare”, a declarat Elif Shafak.
Antonia Byatt, directorul English PEN – o organizație care susține libertatea de expresie și literatura – spune că organizația este profund îngrijorată în legătură cu amenințările la adresa lui Elif Shafak. „E o scriitoare extrem de talentată și nu ar trebui să fie o crimă să scrii ficțiune sau să comentezi lumea în care trăim. Libertatea de expresie în Turcia este pusă serios sub amenințare. Prea mulți sciitori sunt închiși, iar alții sunt forțați să meargă în exil”, a spus Antonia Byatt.
Bastarda Istanbulului urmărește povestea a două tinere, Asya Kazanci, o adolescentă de 19 ani care locuiește în Istanbul, și Armanoush (Amy), care locuiește în Statele Unite ale Americii. Principala frământare a Asyei, care se derulează pe parcursul întregului roman, este că nu cunoaște identitatea tatălui său. Poveștile celor două tinere se întrepătrund și duc la descoperirea unuia dintre cele mai mari secrete din familia Kazaci.
În 2006, Shafak a fost judecată și achitată, după ce a fost acuzată pentru că a „ofensat identitatea turcă”, pentru că procurorii au observat că un personaj din romanul Bastarda Istanbulului s-a referit la masacrarea armenilor în Primul Război Mondial ca fiind genocid.
Shafak a recunoscut că, în unele din operele sale de ficțiune, există scene de abuz sexual, dar a respins total idea că ar încuraja astfel de practici. “Autoritățile nu fac diferența. Dacă un autor scrie despre aceste subiecte – pedofilie, violență sexuală, hărțuire sexuală – aceste pasaje sunt scoase din context, ca și când ai susține hărțuirea. Însă, de fapt, este invers. Toată viața mea am luptat pentru drepturile femeilor, ale copiilor și ale minorităților. Așadar, pentru mine aceste acuzații sunt complet lipsite de fundament. Și, de asemenea, înseamnă că scriitorii nu mai pot să scrie despre aceste subiecte”, a spus Shafak.
În Cele trei fiice ale Evei, Elif Shafak explorează conflictul dintre secularism și credință prin intermediul a trei femei. Mona e o americancă de origine egipteană atașată de religia sa, Shirin e o englezoaică iraniană atee și Peri e turcoaică, dar una care a crescut între o mamă religioasă și un tată liberal. Cele trei sunt studente la prestigioasa universitate Oxford și participă la seminariile profesorului Azur, un profesor controversat, care încearcă să le formeze gândirea critică și să le schimbe perspectiva despre lume.
Lapte negru e povestea unei femei care s-a identificat cu scrisul de când se știe, dar a cărei ordine interioară e schimbată în momentul în care devine mamă.
De fapt, este vorba despre faptul că, după ce a născut, Elif Shafak a făcut depresie post-partum, iar Lapte negru e o carte scrisă ca o formă de terapie. E, pe de o parte, despre lupta ei cu depresia şi, pe de altă parte, despre viaţa ei de dinainte de a deveni mama. Este despre dorinţe contradictorii prin care multe femei trec, atunci când oscilează între viața de mamă și cea de femeie, indiferent ce carieră ar urma.
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.