Dacă-ți place să citești, ești curios în legătură cu lumea și cauți să ai tot felul de revelații care să reorganizeze modul în care vezi lumea, îți recomandăm câteva cărți de non-ficțiune.

Toate cărțile pe care le citești te influențează, într-o măsură mai mare sau mai mică, așa cum fac și întâlnirile cu oamenii. Dar, așa cum unii oameni lasă o amprentă deosebită asupra ta, așa fac și unele cărți. Schimbă ceva în modul în care privești lumea pentru că, de fapt, schimbă ceva în tine. O percepție, un gând, o idee.

De cele mai multe ori, influența cărților are legătură cu modul în care arată viața ta atunci când citești cartea. Ca să pătrunzi înțelesul unei cărți, trebuie să fii deschis și pregătit pentru ea. Îți lăsăm aici o listă scurtă de cărți pe care, dacă le citești la momentul potrivit, nu o să le uiți.

4 cărți de non-ficțiune memorabile

1. Cum să dai peste fericire, de Daniel Gilbert

Daniel Gilbert e un psiholog celebru de la Harvard care știe să facă niște experimente interesante și care ne arată cât de subiectivă este mintea umană. Această carte demonstrează, în repetate rânduri, că noi, ca oameni, judecăm în mod inexact ce ne-a făcut fericiți în trecut, ce ne va face fericiți în viitor și chiar ce ne face fericiți în acest moment.

Ce spune Gilbert în cercetarea lui despre fericire e că, de fapt, fericirea are foarte puțin de-a face cu ceea ce ni se întâmplă în viață și mai mult cu modul în care alegem să vedem lucrurile. Teoria lui Gilbert este că fiecare dintre noi are un „sistem imunitar psihologic”, un fel de generator de iluzii prin care mintea ne explică experiențele trecute, proiecțiile viitoare și situațiile actuale, astfel încât să menținem întotdeauna un nivel de fericire moderată. Atunci când acest „sistem imunitar” eșuează, cădem în depresie și/sau crize existențiale.

Cum să dai peste fericire e un fel de frate vitreg al cărților despre fericire. Practic, îți arată că nici măcar nu știi ce te face fericit, așa că de ce să te stresezi din cauza asta?

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Genealogia moralei, de Friedrich Nietzsche

Ascuns sub o retorică furioasă, Nietzsche a scris cu o logică rece și dură. Iar Genealogia moralei, poate cea mai scurtă și mai influentă lucrare a sa, a fost cea mai dură dintre toate.

Nietzsche vorbește despre faptul că, în orice grup de oameni, există unii care sunt mai talentați, mai inteligenți, mai dotați decât media. Să-i numim cei puternici. De asemenea, există unii care sunt mai puțin talentați, inteligenți și dotați. Să le spunem cei slabi. Cei puternici vor căpăta în mod natural puterea în societate pentru niciun alt motiv decât că sunt mai capabili și mai talentați decât ceilalți.

Câștigând puterea și influența, aceștia vor ajunge să adopte convingeri etice care să le justifice poziția. Poziția lor privilegiată îi face să creadă că au câștigat ce este al lor. Cei slabi, pentru că au pierdut puterea și influența, fiind depășiți, vor ajunge să adopte convingeri etice care să justifice poziția lor: că oamenii merită ajutor și caritate, că cei bogați ar trebui să-și dea bunurile celor mai puțin norocoși, că ar trebui să trăiești pentru alții și nu pentru tine însuți.

Aceste tipuri de moralitate au fost în conflict de când lumea, în orice societate. De altfel, multe conflicte politice și sociale pornesc de aici. Nietzsche credea că ideile de vinovăție și pedeapsă sunt constructe culturale folosite de cei slabi pentru a distruge dominația celor puternici. Mai credea și că moralitatea celor slabi e la fel de capabilă de corupție și de opresiune ca cea a celor puternici și a exemplificat acest lucru prin Creștinism.

Una dintre ideile lui revelatoare este că moralitatea sclavă a înăbușit cele mai mari calități ale omului: creativitatea, inovația, ambiția și chiar fericirea.

3. Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii, de Nassim Nicholas Taleb

Cartea lui Nassim Nicholas Taleb e despre obsesia umană pentru predictibil și siguranță, iar stilul lui e erudit și arogant, dar cartea merită citită pentru ideile îndrăznețe.

Aceste idei sunt: că, adesea, cele mai influente evenimente din istorie sunt, prin definiție, cele mai puțin anticipate – acestea se numesc lebede negre; că noi, ca oameni, suntem părtinitori în mod inerent și nu observăm numărul de evenimente aleatorii din viața noastră, nici impactul acestor evenimente asupra noastră; că, datorită dezvoltării tehnologiei, evenimentele de tipul lebăda neagră devin din ce în ce mai frecvente și mai influente.

Prin urmare, susține Taleb, ar trebui să construim niște sisteme – de fapt, și pe noi înșine – care să fie „antifragile”, adică să ne construim viețile și societățile în care trăim în așa fel încât să beneficiem de evenimente majore neprevăzute.

4. Civilizația și neajunsurile ei, de Sigmund Freud

După izbucnirea Primului Război Mondial, Sigmund Freud a fost profund mișcat și a căzut într-o depresie profundă, izolându-se pentru o mare parte a anilor ‘20. Civilizația și neajunsurile ei a fost rezultatul acestei depresii.

Cartea prezintă un argument simplu: că oamenii au instincte animalice profunde de a mânca, ucide sau de a face sex. Freud a susținut că civilizația apare numai atunci când destui oameni au învățat să reprime aceste instincte profunde și josnice, să le împingă în inconștient, unde (după modelul său) ar cauza frământări și, în cele din urmă, tot felul de nevroze.

Practic, ce face Freud e să spună că oamenii au una dintre următoarele două opțiuni (ambele nefericite) în viață: 1) să ne reprimăm instinctele de bază pentru a menține aparența unei civilizații sigure și cooperante, cu riscul de a deveni nefericiți și nevrotici sau 2) să ne lăsăm instinctele să-și facă de cap și să nu ne pese de civilizație și societate.