Weekend-urile prelungite sunt prilej de odihnă, de amuzament sau de petrecut timp alături de cei dragi. Iar zilele libere care urmează cu ocazia Paștelui sunt un pretext bun pentru așa ceva. Dacă, totuși, nu ai cine știe ce planuri, am făcut o listă de cărți de citit în trei zile.

Când ai multe planuri de îndeplinit, s-ar putea ca weekend-urile prelungite să ți se pară prea scurte. De obicei, așa stau lucrurile de sărbători, dacă alergi dintr-o casă în alta pe la rude sau dacă ai mulți oaspeți. Dar, dacă nu ai nimic anume planificat, zilele libere – chit că ele vin de o sărbătoare cum este Paștele – sunt numai bune pentru mic dejunuri târzii, somn de după-amiază, plimbări de seară și citit în tihnă, câte puțin, la orice oră din zi și din noapte.

Dacă, întâmplător, anul acesta ai decis să nu faci un maraton pe la rude, dacă vrei să stai în tihnă și dacă – numai dacă! – ai dispoziția necesară ca să citești, iată câteva cărți de citit în trei zile, în a patra să-ți rămână și mai mult timp de odihnit.

5 cărți de citit în trei zile

1. Rezist la refuz, de Jia Jiang

Cartea lui Jia Jiang e despre cum să-ți depășești teama de respingere. De fapt, e o carte despre cum să te expui în fața respingerii, ca să te desensibilizezi la ea și să fii mai îndrăzneț.

După ce a eșuat pe plan profesional, Jiang, un american de origine chineză care visa să devină un al doilea Bill Gates, și-a lansat următoarea provocare: timp de 100 de zile avea să se pună în tot felul de situații cu risc mare de a fi respins, ca să se călească. Nu numai că i-a ieșit, dar a și făcut bani din acest experiment social al lui. Povestea se citește foarte ușor, între un ou roșu și un pahar de vin.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Factotum, de Charles Bukowski

„Ambiția mea este handicapată de lene”, scrie Charles Bukowski în această carte despre Henry Chinaski, alter ego-ul său.

Acelasi alcoolic incurabil, personajul folosit și în cartea Femei, cel care spunea că „mulți bărbați cumsecade au fost lăsați pe drumuri de o femeie”, se hotărăște să se angajeze, atunci când ajunge la concluzia că suma pe care tatăl lui i-o cere pentru casă și masă e prea mare. În felul acesta, începe aventura scriitorului de birt: se face magazioner, funcționar, distribuitor, om de serviciu, muncitor într-o fabrică de biscuiți pentru câini, șofer și lucrător la metroul aerian. O carte scrisă cu umor și cinism.

3. Arta de a iubi, de Erich Fromm

Dacă nu te omori după cinismul lui Bokowski – și e clar că stilului lui acid nu e pentru toată lumea – cartea lui Erich Fromm e una blândă, ușoară, pe care o poți întrerupe oricând ca să te uiți la soare, la nori sau la ploaie și la care te poți întoarce oricând.

E vorba despre faptul că iubirea e o artă și că, la fel ca orice altă artă, cere cunoaștere și efort. În fond, într-o relație e vorba despre a lămuri confuzia dintre îndrăgostire și starea permanentă de a fi îndrăgostit, e vorba despre creșterea capacității cuiva de a iubi.

Pentru că a iubi nu este simplu, e o practică în care e nevoie de constanță, concentrare și răbdare. Cartea lui Fromm se citește ușor și e o lectură plăcută pentru zilele libere de Paște.

4. Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege, de Jacques Salomé

Jacques Salomé este psihosociolog, scriitor și poet, iar aceste lucruri se observă în cărțile lui de non-ficțiune, care sunt ușor de citit și cu o tentă poetică.

În Dacă m-aș asculta, m-aș înțelege, autorul pleacă de la ideea că, pentru a comunica mai bine cu ceilalți, trebuie să știi să comunici cu tine însuți. Ușor de zis, greu de făcut, pentru că, de cele mai multe ori, atunci când încercăm să comunicăm, fie ne acuzăm pe noi înșine, fie îi acuzăm pe ceilalți. Așa că poate această carte e numai bună de citit acum, când ne gândim un pic mai mult la felul în care interacționăm cu familia.

5. Munții înalți ai Portugaliei, de Yann Martel

Dacă ai citit Viata lui Pi, atunci nu e nevoie de prea multe cuvinte ca să te convingi că e bine să citești și Munții înalți ai Portugaliei. E un roman ciudat, dar frumos. Ciudat de frumos.

Romanul are trei părți cu titluri diferite, iar acțiunea din fiecare este plasată la câteva zeci de ani distanță: 1904, 1938 și 1981. Cât despre personaje, e vorba despre trei bărbați care pierd ceea ce iubesc cel mai mult și, prin urmare, au nevoie să găsească un sens al vieții, un acasă.

Cartea lui Yann Martel e un amestec de literatură, religie și misticism suprarealist numai bun de citit în trei din cele patru zile libere care urmează.