Lumea literară a găsit o formă neobișnuită de protest. Aproximativ 10.000 de scriitori au ales să publice o carte care, în mod intenționat, nu conține texte, ci doar o listă cu numele lor. Don’t Steal This Book e o carte goală semnată de aproape 10.000 de autori, care protestează împotriva folosirii cărților lor de către companiile de inteligență artificială pentru a antrena modelele AI.

Don’t Steal This Book e un volum cu un mesaj simbolic, adresat industriei inteligenței artificiale. Mesajul este acesta: creațiile autorilor nu ar trebui folosite fără acordul și fără remunerarea lor.

„Guvernul Marii Britanii nu trebuie să legalizeze furtul de cărți pentru a favoriza companiile de inteligență artificială.

Companiile de inteligență artificială își dezvoltă produsele copiind milioane de cărți fără permisiunea autorilor și fără să plătească pentru ele.

Guvernul britanic analizează posibilitatea de a legaliza acest furt la scară largă. Îi îndemnăm să renunțe la această idee. Companiile de inteligență artificială ar trebui să plătească pentru cărți, la fel ca toți ceilalți.

Dacă nu se va întâmpla asta, consecințele ar putea să fie: pagini goale, scriitori fără venituri și cititori privați de următoarea carte care le-ar putea plăcea”, este mesajul publicat pe site-ul dedicat acestei campanii, unde se află și lista tuturor autorilor semnatari.

Printre cei care au semnat inițiativa se numără nume importante ale literaturii contemporane, precum Kazuo Ishiguro, Philippa Gregory și Richard Osman. Cartea a fost distribuită participanților la Târgul de Carte de la Londra, într-un moment în care dezbaterea despre drepturile de autor și inteligența artificială devine tot mai aprinsă în Marea Britanie.

O dezbatere tensionată despre drepturile de autor

Protestul vine într-un context delicat, după ce guvernul britanic a anunțat că analizează posibile modificări ale legislației privind drepturile de autor, iar până la jumătatea lunii martie trebuie să publice o evaluare a impactului economic al acestor schimbări, notează The Guardian.

De altfel, mulți artiști sunt tot mai îngrijorați de modul în care companiile de tehnologie folosesc materiale disponibile online, inclusiv texte protejate prin drepturi de autor, pentru a antrena sisteme de inteligență artificială.

Inițiatorul proiectului, Ed Newton-Rex, compozitor și activist pentru protejarea drepturilor artiștilor, spune că problema nu este doar una teoretică. Acesta consideră că multe dintre instrumentele de inteligență artificială sunt dezvoltate pe baza unor lucrări preluate fără acordul autorilor și fără compensații financiare. Mai mult, spune el, aceste tehnologii ajung ulterior să concureze chiar cu creatorii ale căror opere au fost folosite pentru antrenarea lor.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

O problemă globală pentru artiști

Dezbaterea nu se limitează la Marea Britanie. În ultimii ani, mai multe procese au fost intentate companiilor de tehnologie, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Dezvoltarea de chatboți și a generatorilor AI de imagini necesită cantități uriașe de date, iar multe dintre aceste materiale provin din conținut disponibil online, inclusiv cărți, articole și ilustrații.

În acest context tensionat, mesajul scriitorilor care au semnat Don’t Steal This Book este unul clar: tehnologia nu ar trebui să se dezvolte în detrimentul creatorilor.

Trei cărți ale autorilor implicați în protest pe care merită să le citești

Dacă protestul scriitorilor te face curios să descoperi sau să redescoperi operele lor, iată trei titluri excelente:

Să nu mă părăsești, de Kazuo Ishiguro

Romanul lui Kazuo Ishiguro urmărește viața unor tineri crescuți într-o școală aparent obișnuită, dar care ascunde un secret întunecat. Copiii au fost crescuți pentru a deveni donatori de organe, iar viața lor are un scop prestabilit. În adolescență și tinerețe, ei trec printr-o etapă numită „îngrijire”, în care unii dintre ei au rolul de a avea grijă de donatori înainte ca aceștia să își îndeplinească destinul.

Romanul explorează teme precum identitatea, libertatea, sensul vieții și modul în care oamenii își acceptă destinul. Stilul lui Ishiguro este calm și introspectiv, ceea ce face ca descoperirea treptată a realității din spatele poveștii să fie cu atât mai tulburătoare.

Clubul crimelor de joi, de Richard Osman

În acest roman polițist plin de umor și farmec, Richard Osman reușește să combine misterul clasic din cărțile cu detectivi cu personaje memorabile și dialoguri savuroase.

Acțiunea se desfășoară într-un complex liniștit pentru pensionari, unde patru locatari se întâlnesc în fiecare joi pentru a discuta cazuri de crimă nerezolvate, așa… ca un hobby intelectual. Lucrurile se schimbă când un dezvoltator imobiliar este găsit mort în complex. Pentru prima dată, clubul are șansa să investigheze o crimă reală. Se dovedește că cei patru pensionari sunt mereu cu un pas înaintea polițiștilor care fac ancheta.

Surorile Boleyn, de Philippa Gregory

De data aceasta, un roman istoric captivant despre rivalitate, ambiție și intrigi la curtea regelui Henric al VIII-lea, al doilea monarh al Casei Tudor din Anglia. Cartea Philippei Gregory explorează viața celor două surori Boleyn, îmbinând fapte istorice cu elemente dramatice.

Surorile Mary și Anne Boleyn sunt crescute într-o familie ambițioasă, care își dorește ascensiunea socială prin influență la curte. Mary este blândă și iubitoare, în timp ce Anne este ambițioasă, carismatică și dispusă să își folosească frumusețea și inteligența pentru a obține ceea ce își dorește. Când Anne intră în atenția regelui Henric al VIII-lea, rivalitatea dintre surori e inevitabilă.

Să nu uităm că autorii investesc timp, emoție și talent pentru a scrie cărți, articole sau a crea alte opere de artă. Când AI preia aceste lucrări fără permisiune sau recompensă financiară, înseamnă că munca lor e folosită fără respect pentru efortul depus. Atunci când susținem autorii înseamnă că recunoaștem valoarea muncii lor.