Groaza a devenit o afacere profitabilă. În ultimele decenii, cererea pentru ceea ce oamenii de știință numesc „consum contrahedonic” – adică accesarea de experiențe sau produse care au ca scop să provoace emoții negative – a crescut semnificativ. E una dintre cele mai răspândite și profitabile forme de divertisment. În categoria horror pot să intre, printre altele, filmele, jocurile video sau cărțile.

Citim cărți horror chiar dacă simțim frică, chiar dacă suntem tensionați și încordați psihic și fizic, chiar dacă începem să tresărim la fiecare sunet din casă. De ce alegem să facem asta?

Haiyang Yang, om de știință în domeniul comportamentului la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, și Kuangjie Zhang, de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, au investigat motivele pentru care unii oameni abia așteaptă să fie înspăimântați. Pe scurt, iată ce au descoperit:

Nevoia de stimulare

Unul dintre principalii factori care determină consumul de conținut horror, inclusiv literatură, se referă la faptul că expunerea la acte terifiante poate fi stimulantă atât mintal, cât și fizic. Cărțile horror pot să genereze atât emoții negative (frică, anxietate), cât și emoții pozitive (entuziasm, chiar bucurie). Totodată, genul horror oferă experiențe inedite, care nu pot fi trăite în viața reală, iar a citi cărți horror înseamnă un mod sigur de a ne satisface curiozitatea despre latura întunecată a umanității, prin povești și personaje care înfruntă cele mai întunecate aspecte ale condiției umane.

Un cadru psihologic de „protecție”

Unora le place să citească horror, în timp ce alții îl evită. Cercetările arată că persoanele care se bucură de cărțile horror au un fel de „cadru psihologic de protecție”, care înseamnă că au impresia că dețin controlul (se simt în siguranță în fața pericolului perceput), au un sentiment de detașare și o tendință crescută spre senzații tari. În schimb, persoanele cu empatia ridicată sunt mai afectate de genul horror și cel mai probabil nu se vor bucura de el atât de mult.

Totuși, un alt studiu spune că trăsăturile de personalitate nu au mare legătură cu preferința pentru horror, dar că singurătatea ar avea.

Contează și factorul economic

Yang și Zhang au analizat date din 82 de țări și au observat că în țările în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare oamenii consumă mai mult conținut horror, spre deosebire de genuri precum romantismul, de exemplu. Motivul ar fi că, în țările mai sărace, oamenii au mai puține resurse psihologice și reale care le dau un sentiment de control asupra propriei vieți. Și este esențial să te simți în siguranță ca să te bucuri de o sperietură „plăcută”.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

3 cărți horror

Literatura de groază, cunoscută drept genul horror, are scopul de a provoca frică, teamă sau neliniște în rândul cititorilor. Forma modernă a literaturii horror a început să prindă contur în secolul al XVIII-lea, odată cu apariția horrorului gotic, reprezentativ fiind romanul Castelul din Otranto, publicat în 1764 de Horace Walpole.

Iată și trei cărți horror pe care ți le recomandăm, dacă nu le-ai citit deja:

1. Bird Box. Orbește, de Josh Malerman

O poveste de groază contemporană despre o lume în care o entitate necunoscută te face să-ți pierzi mințile: o forță misterioasă determină oamenii să comită sinucideri violente dacă o privesc. Ca să supraviețuiască, Malorie trebuie să călătorească alături de doi copii, cu ochii legați, către un loc sigur.

Josh Malerman construiește o atmosferă apăsătoare. Cartea este un thriller horror captivant și tensionat, care îmbină suspansul psihologic cu un scenariu post-apocaliptic original.

2. Cimitirul animalelor, de Stephen King

Familia Creed se mută într-o casă nouă, aproape de o pădure misterioasă, unde se află un vechi cimitir de animale. După ce pisica familiei moare tragic, tatăl, Louis Creed, descoperă un loc secret care are puterea de a readuce la viață ființele decedate, însă cu un preț înfricoșător. Pe măsură ce încearcă să-și învingă durerea și să schimbe destinul, Louis se confruntă cu consecințe teribile care îl pun pe el și pe cei dragi în pericol.

Stephen King reușește, ca de obicei, să creeze o atmosferă tensionată și un sentiment de groază care rămâne cu cititorul mult timp după terminarea cărții.

3. Bîntuiții, de Chuck Palahniuk

Romanul cuprinde 23 de povestiri interconectate, în care participanții unui retreat pentru scriitori ajung să fie prinși într-un joc macabru care evoluează spre violență și grotesc, explorând în același timp dorința personajelor de a-și atinge celebritatea cu orice preț.

Romanul este o combinație între horror, satiră socială și grotesc. Chuck Palahniuk explorează natura umană și limitele disperării prin povești înfricoșătoare și șocante, care mențin o tensiune continuă.

Prin urmare, dacă ești atras de fricile date de literatura gotică, de senzațiile tari ale horror-ului gore sau de poveștile tensionate și psihologice, universul cărților horror e foarte variat, așa că vei găsi ceva ce ți se potrivește.

Definițiile legate de genul horror în literatură sunt diferite. Pentru unii, horror înseamnă case bântuite și monștri ascunși, bărbați cu măști și femei în cămăși de noapte. Pentru alții, definirea genului se referă mai mult la atmosfera generală.

Cei de la revista Esquire au făcut un clasament al celor mai bune cărți horror, asumându-și că nu vor mulțumi toți cititorii, tocmai din cauza felului diferit în care fiecare se raportează la acest gen. Am aruncat și noi o privire pe clasamentul lor și am selectat cele mai bune 10 cărți horror care sunt traduse și în limba română.

Top 10 cărți horror

10. Un caz foarte straniu: doctorul Jekyll și domnul Hyde, de Robert Louis Stevenson

Stevenson a scris această carte în trei zile, a ars-o într-un moment de disperare și apoi a rescris-o la fel de rapid. Ceva din acea frenezie se mai simte în paginile cărții și acum.

În ciuda limbajului epocii victoriene, Jekyll și Hyde este o poveste despre un amestec de depravare veselă și violență extremă, inclusiv împotriva unui copil. Cartea e o imagine despre clasă, teologie și abuz de substanțe, precum și despre conceptul freudian al minții divizate.

9. Sunt o legendă, de Richard Matheson

Romanul din 1954 al lui Richard Matheson regândeștre vampirii, care nu sunt niște ființe supranaturale, ci biologice – rezultatul unei pandemii care a făcut ca fiecare om să fie ori mort, ori nemort. Cu toții, mai puțin Robert Nevill, singurul bărbat de pe pământ, care trăiește în casa lui transformată în fortăreață, în timp ce în fiecare noapte mulțimile de strigoi îl ispitesc pentru a-i pune capăt singurătății.

La început, presupunem că Neville este ultimul bastion al civilizației, dar cu fiecare capitol adevărul devine din ce în ce mai complex. Romanul e un horror existențial și, după cum spun criticii, poate cel mai bun roman scris vreodată despre singurătatea umană.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

8. Bîntuiții, de Chuck Palahniuk

Puține romane contemporane au notorietatea Bîntuiților. Cele 23 de povestiri care alcătuiesc romanul sunt spuse din perspective protagoniștilor unui experiment inedit și, în același timp, macabre. Un grup de scriitori petrece trei luni într-un teatru dezafectat, în condiții minime de confort, cu scopul de a crea o capodoperă care le va garanta celebritatea literară. Treptat, personajele acoperă o gamă variată de atrocități, de la crimă la tortură corporală.

7. Exorcistul, de William Peter Blatty

S-ar putea ca cel mai înfiorător lucru legat de cartea lui William Peter Blatty să fie acela că s-a inspirat dintr-o știre despre un presupus posedat din 1949. Trecerea demoniacă a tânărului Regan McNeil de la timiditate la blasfemie încărcată sexual a uimit întreaga Americă conservatoare. E o poveste înfricoșătoare despre răul care invadează o casă drăguță a clasei de mijloc.

Exorcistul este unul dintre puținele bestselleruri macabre căruia trecerea timpului nu i-a redus puterea de a șoca.

6. Frankenstein, de Mary Shelley

Cei care n-au citit romanul lui Mary Shelley s-ar putea să aibă impresia că e despre lupta dintre oameni și un monstru. De fapt, e povestea unui copil neglijat de un tată extrem de crud. Bietul monstru al lui Frankenstein vrea doar iubirea tatălui său, doctorul Frankenstein. Dar nimeni nu-l privește astfel, pentru că e văzut ca un personaj înfricoșător. Chiar dacă monstrul învață inclusiv franceza, tânărul om de știință pe nume Henry Frankenstein tot nu-l recunoaște ca fiind uman.

5. Dracula, de Bram Stoker

Nicio altă carte cu vampiri n-ar fi ajuns vreodată pe vreun raft dacă nu ar fi existat Dracula al lui Bram Stoker. Imaginea contelui vampir este influenţată de creaturi supranaturale din mitologia irlandeză şi de istoria unei contese maghiare despre care se spune că ar fi căutat tinereţea veşnică îmbăindu-se în sângele a sute de fecioare. Dracula are tot felul de superputeri, cum ar fi că se poate metamorfoza în liliac sau lup și se poate căţăra pe clădiri precum o şopârlă. Peste toate acestea, e extrem de seducător într-un mod horror.

4. Preaiubita, de Toni Morrison

Unii s-ar putea întreba ce caută Preaiubita lui Toni Morrison în clasamentul celor de la Esquire. Editorii revistei și-au motivat alegerea prin faptul că scena în care Sethe își ucide fiica, pentru a o scăpa de o viață de sclavie, e absolut înfiorătoare. Tot ce urmează în carte e încercarea de a suporta greutatea unei traume personale și colective. Romanul este un testament literar al suferinței mai multor milioane de oameni și una dintre cele mai emoționante povești cu fantome scrise vreodată.

3. Shining, de Stephen King

Stephen King a scris de multe ori despre „locul cel rău”, dar efectul nu a fost vreodată mai terifiant ca în hotelul Overlook, aflat în vârful munţilor. Locul nu e pur și simplu bântuit, ci e o sursă de manifestare concretă a forțelor demonice.

Când familia Torrance acceptă să aibă grijă de hotel peste iarnă, cititorul știe cu mult înaintea lor că nu va ieși bine. Pe măsură ce iarna devine mai rece, hotelul se trezește la viață, pentru că spiritele rele sunt atrase de strălucirea (the shining) pe care Danny, fiul de cinci ani al familiei Torrance, o are. El poate citi gândurile oamenilor, poate comunica telepatic cu alții care „strălucesc” și are viziuni profetice înfricoșătoare.

2. Casa bântuită, de Shirley Jackson

„Fantomă” poate să nu fie cuvântul potrivit pentru ce se întâmplă la Hill House. Când Eleanor Vance se alătură unui grup de anchetatori paranormali interesați de reputația casei bântuite, există sentimentul că ea nu este atât victima a ceea ce se întâmplă acolo, cât cauza. Ea e, de fapt, asistenta lui John Montague, om de știință și pasionat de supranatural.

Shirley Jackson a mutat poveștile cu fantome din domeniul moral și istoric în cel psihologic. Casa bântuită este, la mai bine de 50 de ani de la publicare, reperul după care trebuie judecate toate poveștile moderne despre supranatural.

1. IT, de Stephen King

Deși cartea are 800 de pagini, subiectul ei poate fi rezumat destul de simplu: un grup de adolescenți se luptă cu răul în orășelul lor, pe durata unei veri. Orașul e înspăimântător de familiar oricui, pentru că multă lume știe că aici se petrec lucruri îngrozitoare, dar cei șapte adolescenți care deja s-au mai confruntat cu aceste lucruri trebuie să se întoarcă și să-și respecte promisiunea făcută cu 28 de ani în urmă: aceea de a prinde creatura care vânează din nou copiii.