A venit frigul și sunt șanse mari să citești mai mult în sezonul care urmează. Așa că ne-am gândit să îți recomandăm câteva trilogii potrivite pentru orice cititor. Citește sugestiile noastre și începe cu ce te tentează mai mult.

Nu știm cum sunt alții, dar noi, în sezonul rece, vrem să stăm la căldură, cu o ceașcă de ceai sau cafea alături și cu o carte în mână. Și, cum ajungem mai devreme acasă, pentru că nu prea mai pierdem vremea prin oraș, avem mai mult timp pentru citit.

Poate că nu-ți vine oricând să te apuci să citești cărți în serie, pentru că nu ai prea mult timp la dispoziție și, în timpul alocat cititului, vrei să ai parte de lecturi variate. Însă acum, că petreci mai mult timp în casă, poate fi pretextul perfect ca să citești și trilogii, care îți “mănâncă” mai mult timp. Totuși, vei vedea că, dacă lectura este potrivită pentru tine, le vei citi destul de repede.

Am selectat cinci trilogii pe care le considerăm potrivite deopotrivă pentru femei și bărbați. Nouă ni se par interesante toate și nu am putea alege una singură.

Hai, pune ceainicul pe foc și… lectură plăcută!

5 trilogii pentru sezonul rece

1. Fundația, de Isaac Asimov       

Isaac Asimov a scris Fundația, o trilogie științifico-fantastică ce se desfășoară pe parcursul a 600 de ani. Din trilogie fac parte Fundația, Fundația și Imperiul și A doua Fundație. Trilogia Fundația este una dintre cele mai apreciate opere din domeniul SF și a câștigat, în 1966, premiul Hugo pentru Cea mai bună serie a tuturor timpurilor, premiu decernat o singură dată în istoria premiilor Hugo.

În această trilogie, psihoistoricul Hari Seldon avertizează autoritățile că, potrivit calculelor sale, Imperiol Galactic va fi distrus, în mod inevitabil, iar evenimentul va fi urmat de 30.000 de ani de haos, înainte de ridicarea unui nou imperiu. Deși căderea imperiului nu poate fi evitată, conform previziunilor lui Seldon, acesta le dă autorităților asigurări că poate reduce perioada de tranziție până la un nou imperiu la numai 1.000 de ani. Dar planul lui Seldon presupune un număr mare de participanți care să își unească eforturile pentru realizarea unei compilații a tuturor cunoștințelor acumulate până atunci de către oameni, pentru a crea Enciclopedia Galactică. Seldon, acuzat inițial de trădare, are de ales între a fi executat sau a trăi în izolare și a lucra la acest proiect.

Aceasta este trilogia inițială, dar Asimov a mai scris încă patru romane în seria Fundația. Înaintea trilogiei, a scris Preludiul Fundației și Fundația Renăscută, iar după ce a terminat A doua Fundație, autorul a scris Marginea Fundației și Fundația și Pământul.

2. Jocurile foamei, de Suzanne Collins

Universul Jocurilor foamei (The hunger games), creat de Suzanne Collins, înseamnă o distopie, o lume post-apocaliptică. America de Nord devenise Panem – o țară împărțită în Capitoliu și treisprezece Districte, fiecare dintre ele împărțite după stadiile diferite de sărăcie în care trăiau locuitorii lor. În fiecare an, câte doi copii din fiecare district sunt selectați pentru a participa la un spectacol televizat de tipul luptelor cu gladiatori. Spectacolul poartă denumirea de Jocurile foamei.

Jocurile, barbare și sângeroase, înseamnă, de fapt, că 24 de adolescenți, cu varste între 12 și 18 ani, sunt obligați să lupte între ei până la moarte. Doar unul dintre ei se poate întoarce acasă, viu și bogat.

Trilogia este formată din cărțile: Jocurile foamei, Sfidarea și Revolta.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

3. Călărețul de aramă, de Paullina Simons

Trilogia Călăreţul de aramă, a Paullinei Simons, cuprinde romanele Călărețul de aramă, Tatiana și Alexander și Vara. E vorba despre o ficțiune istorică. Cele trei cărți, plasate în Rusia celui de-Al Doilea Război Mondial, încep cu povestea a două surori, Tatiana și Dașa, și dragostea lor pentru același soldat al Armatei Roșii, Alexander. Obsesia celor două femei pentru același bărbat pune familia la și mai grele încercări în epoca și-așa dificilă a lui Hitler.

Primul roman, care dă și titlul trilogiei, scriitoarea descrie o poveste de dragoste care debutează în Leningrad, pe vremea când orașul era ocupat de nemți, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Tatiana se născuse într-o familie săracă, ca soră geamănă și nedorită a unui frate pe care părinții-l iubeau nespus, fiind băiatul moștenitor. Avea o soră mai mare, cu care împărțea patul, trăind în condiții extrem de grele, dar în liniște, laolaltă cu părinții și bunicii, în două camere unde intimitatea nu exista, cu baia și bucătăria la comun.

La 17 ani, când naziștii invadează Rusia, Tatiana era o fată frumoasă, blondă, cu ochii verzi ca marea și plină de pistrui. Așa că îi atrage atenția lui Alexander, un locotenent-major de 22 de ani, iar sentimentele sunt reciproce. În aceeași zi, Tatiana află că Alexander era, însă, iubitul surorii ei, Dașa.

Treptat, pe măsură ce povestea de dragoste imposibilă dintre cei doi se derulează cu multe schimbări de situație, linia frontului ajunge tot mai aproape de Leningrad. Foametea, lipsa speranței și moartea erau din ce în ce mai prezente, ducând la dezumanizare.

Titlul Călărețul de aramă este dat de poemul cu același titlu al lui Alexandr Pușkin, pe care Alexander i-l dăruise Tatianei la una din primele lor întâlniri.

În romanul Tatiana și Alexander, dragostea celor doi este pusă la încercare de dezastrele războiului și de faptul că sunt separați de mii de kilometri. În Vara, povestea de iubire ajunge la o concluzie dramatică, în fața Războiului Rece.

Paullina Simons vorbește în romanul ei, în paralel cu povestea de dragoste dintre Tatiana și Alexander, despre lucruri care chiar s-au întâmplat în iarna dintre anii 1941 și 1942, când au murit peste un milion de locuitori ai Leningradului.

4. Trilogia fiordurilor, de Jón Kalman Stefánsson

Autorul islandez Jón Kalman Stefánsson a scris mai întâi Între cer și pământ, un roman despre însingurare și dragoste de oameni. Cartea este o meditație profundă despre condiţia omului pe pământ, într-o lectură tulburătoare.

Povestea începe cu o mână de pescari obișnuiți cu frigul, care trăiesc în niște barăci pe malul mării, mănâncă gras, se îmbracă gros, sunt taciturni sau chiar morocănoși, pregătiți mereu să plece la pescuit, desi știu că există riscul să nu se mai întoarcă. Aici, moartea e ceva firesc și, de cele mai multe ori, stă pe fundul mării.

Bárður pleacă la pescuit într-o dimineață aparent obișnuită, dar se întoarce din drum să mai citească o dată niște versuri din cartea “Paradisul pierdut” a lui John Milton. Vrea ca versurile să-i rămână în cap, să le aibă cu el cât timp va fi pe mare, dar, pătruns de poezie, uită să își ia pufoaica, așa că moare înghețat în barcă. Prieten devotat, “băiatul” – personajul principal al cărui nume nu este dezvăluit vreodată – pleacă spre sat, să anunțe moartea lui Bárður și să înapoieze cartea celui de la care fusese împrumutată, fără să știe că pornește într-o călătorie inițiatică. Tânărul înțelege, la început, că moartea se poate datora cuvintelor, că poezia poate ucide.

Frigul este ca un personaj în sine în toate cărțile trilogiei lui Stefánsson. Intri într-o serie de povești în care simți frigul în asemenea măsură încât citești ca și cum ai merge și tu prin zăpadă și viscol: cu pași rari, amorțiți, dar plini de determinare.

Nu numai frigul este cel care rămâne prezent în următoarele două romane, ci și băiatul. Dacă în Tristețea îngerilor încearcă din răsputeri să iasă biruitor în fața pericolului de moarte reprezentat de frigul Islandei, în romanul Inima omului, băiatul încearcă să facă față dragostei. Întreaga trilogie este o lungă și grea călătorie.

5. Trilogia Bill Hodges, de Stephen King

Stephen King, celebru pentru romanele lui horror, supranaturale, de suspans și fantezie, a făcut, în trilogia Bill Hodges, o dezvăluire uimitoare despre mecanismele care stau la baza actelor unora dintre cei mai reci criminali. Romanele trilogiei sunt Mister Mercedes, Ce-am găsit al meu să fie și Mort la datorie.

Primul roman, Mr. Mercedes, începe cu sute de șomeri disperați care stau la coadă, la un târg de joburi. Din senin, șoferul unui Mercedes furat intră în mulțime cu mașina și lovește oameni nevinovați, dă cu spatele și îi lovește și pe cei rămași în picioare. Opt oameni sunt uciși și alți 15 sunt răniți. Ucigașul fuge de la locul faptei.

În ultimul roman, Brady Hartsfield, autorul Masacrului Mercedes, e încă în camera 217 a unei clinici, unde se află de cinci ani, în stare vegetativă. Medicii nu-i dau nicio șansă de recuperare, dar, în spatele privirii goale, Brady e de fapt perfect conștient. După mai multe medicamente experimentale, acum posedă puteri noi și înspăimântătoare care îl fac și mai periculos, chiar de pe patul de spital. Vrea să se răzbune ucigând oameni nevinovați, iar principalul vânat este detectivul care l-a prins, Bill Hodges, acum retras din activitate.