Dacă-ți place să citești romane, e foarte probabil să rezonezi cu personajele cărora le place mult să citească. Tocmai de aceea, azi ne-am gândit să scriem despre personaje pasionate de citit din câteva cărți bune pe care ți le recomandăm.

Când ești pasionat de lectură, îți face plăcere orice prilej care te aduce în preajma cărților. Să lucrezi într-un mediu în care există cărți, să te plimbi printre rafturile unei librării și să vorbești cu alți oameni despre ce-ți place să citești – toate acestea sunt lucruri care te binedispun.  La fel de bine îți face să dai peste personaje pasionate de citit, cu care te identifici. Am găsit câteva astfel de personaje în niște cărți bune pe care e bine să ți le pui pe lista de lectură.

7 cărți bune, cu personaje pasionate de citit

1. Anne de la Green Gables, de L.M. Montgomery

Orfana Anne Shirley e avidă de lectură. E atât de pasionată de cărți, încât a intrat în belele pentru că a citit la școală Ben Hur, în oră, neputându-se opri până nu a aflat cum se termină cursa de care. E atât de ispitită de citit, încât îl pune pe Matthew, cel care a adoptat-o, să-i încuie cărțile în dulapul cu dulcețuri până își termină temele.

Romanul lui Lucy Maud Montgomery e despre o fetiță roșcată care ajunge, accidental, să fie adoptată de frații Cuthbert. Anne își face prieteni, intră în tot felul de încurcături, își demonstrează imaginația, vorbește despre suflete pereche, se entuziasmează și suferă în egală măsură.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Fetele din castel, de Dodie Smith

Cassandra Mortmain își scrie jurnalul stând în chiuveta din bucătărie, în timp ce surprinde tot felul de scene observându-și excentrica familie. Tatăl ei, încă celebru pentru ultimul lui roman experimental, e acum într-un blocaj scriitoricesc și nu face altceva decât să citească multe romane polițiste. Sora Cassandrei, Rose, se agită că n-are haine și oportunități. Când află că niște americani bogați urmează să se mute alături, cu toții își amintesc de scena din Mândrie și prejudecată în care doamna Bennet spune că Netherfield Hall este, în sfârșit, închiriat.

3. Anna Karenina, de Lev Tolstoi

Undeva în prima parte a romanului lui Tolstoi, Anna se întoarce de la întâlnirea la care l-a cunoscut pe contele Alexei Kirilovici Vronski și de-abia recunoaște că s-a simțit atrasă de el. În drum spre casă, în tren, citește un roman englezesc și felul în care e descrisă nerăbdarea și frustrarea ei arată că e pe cale să treacă o graniță fără întoarcere: „Era neplăcut să citească, să urmărească reflecțiile din viețile altora. Era prea dornică să trăiască ea însăși”.

4. Pacientul englez, de Michael Ondaatje

Într-o vilă la nord de Florența, în 1945, Hana alege cărți dintr-o bibliotecă uriașă pe care le citește pacientului ei, un bărbat cu arsuri grave, salvat de beduini după ce avionul lui s-a prăbușit în deșert. Arsurile sunt atât de grave, încât bărbatul nu poate fi recunoscut. În plus, și-a pierdut memoria. Alături de el, singurul lucru care a scăpat din incendiu sunt Istoriile lui Herodot, în care bărbatul lipise pagini din alte cărți și în care a scris, de mână, tot felul de observații personale.

Cei doi, Hana și pacientul englez, trăiau în liniște și lentoare. Lucrurile s-au schimbat brusc atunci când un prieten de-al tatălui Hanei a ajuns la vilă, având o teorie legată de identitatea acestui pacient.

5. Prietena mea genială, de Elena Ferrante

Elena, o scriitoare la vreo 60 de ani, află despre dispariția prietenei ei de-o viață, Lila, și se apucă să scrie tot ce-și amintește despre felul în care au crescut împreună, despre prietenia lor și despre viața într-un cartier sărac și violent din Napoli.

La început, fetele cumpără un exemplar din Micuțele doamne și îl citesc împreună până când cartea ajunge să fie pătată de sudoare și zdrențuită. Când erau copii, Lila a scris un roman numit Zâna Albastră, dar Elena e cea care ajunge să fie scriitor publicat. Toată viața, prietenia lor a însemnat o competiție, lucru descris în detaliu de Elena Ferrante.

6. Poveste pentru timpul prezent, de Ruth Ozeki

Ruth, o autoare care trăiește în Columbia Britanică, în Canada, găsește pe malul oceanului o cutie de luat prânzul. Înăuntru sunt niște scrisori vechi și un jurnal scris de o fată de 16 ani numită Nao Yasutani.

Pe măsură ce Ruth citește mai mult din povestea lui Nao – că s-a întors din SUA în Tokio și că se luptă cu un tată depresiv, o mamă absentă și cu un bullying îngrozitor – femeia încearcă să afle unde se află Nao în prezent și dacă a supraviețuit provocărilor care amenințau să o copleșească.

7. Lăptarul, de Anna Burns

Naratoarea creată de Anna Burns are 18 ani și se plimbă singură, citind Ivanhoe, când un bărbat numit „lăptarul”, unul dintre liderii grupărilor paramilitare ce luptau pentru desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie, o asaltează prima dată, încercând să o convingă să urce în mașina lui.

Indiferent că plouă, că e soare, că se aud sunete de arme, bombe sau revolte, ea citește în timp ce merge spre casă, printr-un oraș fără nume din 1970, cuprins de frământări religioase. Faptul că citește în timp ce merge e văzut ca un comportament bizar, chiar deviant, în comunitatea bârfitoare care bănuiește că fata ar avea o aventură cu lăptarul. Însă, de fapt, ea e speriată și confuză din cauza felului în care e urmărită și ar prefera să fie lăsată singură, să citească literatură de secol 19, pentru că secolul 20 nu-i place.