Căldura verii ne face să ne dorim momente de relaxare, iar pentru unii dintre noi acest lucru se traduce în leneveală undeva la umbră, o băutură rece și o carte plăcută. Fie că ajungi undeva pe o plajă, în parc sau pe terasa casei tale, o lectură bună poate să transforme câteva ore obișnuite într-o evadare absolut memorabilă. Așa că avem și câteva recomandări de cărți de citit vara.
Dacă e vorba despre cărți de citit vara, preferințele pot fi diferite. Pe noi însă, primul gând ne trimite către peisaje însorite, petreceri sau întâlniri în aer liber, discuții despre viață cu prietenii, idile de tot felul și mult-doritul farniente, venit de la italieni.
Însumate, toate acestea pot însemna o dulce trândăvie, la care visăm cu toții în multe momente ale vieții, dar parcă mai cu seamă vara. De aceea, am încercat să selectăm câteva cărți de citit vara care să te inspire dacă nu la o viață boemă, măcar la câteva momente de acest fel.
Romanul Blândețea nopții, publicat de F. Scott Fitzgerald în 1934, nu a avut un succes comercial deosebit în primă fază, dar a câștigat apreciere în timp și acum este considerat un clasic al literaturii americane și unul dintre cele mai bune romane ale autorului, alături de Marele Gatsby (și el potrivit pentru vară).
În Europa anilor 1920, viața și relațiile psihiatrului american Dick Diver nu sunt chiar simple. Între căsnicia cu Nicole, care suferă de o tulburare mintală și care a moștenit o avere considerabilă, și ambițiile lui profesionale, Dick își petrece vacanța acolo unde merg cei mai sofisticați americani: pe riviera franceză. Acolo o întâlnește și pe Rosemary Hoyt, o tânără și naivă actriță, care pică imediat sub vraja lui, dar și a lui Nicole.
O carte despre viață boemă sau promiscuă, cu tot felul de ascunzișuri presărate cu soare, petreceri, muzică și pasiune.
Romanul lui André Aciman a fost foarte bine primit de critici și cititori încă de la început, fiind apreciat pentru profunzimea emoțională și pentru portretizarea sinceră a unei povești de dragoste neconvenționale.
În Italia anilor ’80, cartea urmărește dragostea intensă dintre Elio Perlman, un tânăr de 17 ani, și Oliver, un student american de 24 de ani, care vine să locuiască temporar cu familia lui Elio. Nu numai relația care începe blând și timid între cei doi, dar și (mai ales) atmosfera de vară italiană compun farmecul acestei cărți de citit vara.
Autorul descrie cu finețe și atenție pentru detalii idilicele peisaje ale Italiei, precum și trăirile interioare ale personajelor, creând o atmosferă captivantă și melancolică.
Vin de păpădie este un roman semi-autobiografic al lui Ray Bradbury. Povestea se desfășoară în orașul fictiv Green Town, Illinois, pe parcursul unei veri din anul 1928, și e despre experiențele tânărului Douglas Spaulding, în vârstă de 12 ani, și ale fratelui lui mai mic.
Cartea este o colecție de vignete interconectate, despre diferite momente ale verii, văzute prin ochii lui Douglas, iar titlul romanului face referire la vinul de păpădie pe care familia lui Douglas îl face în fiecare vară și care devine tradiție, împreună cu înghețata de vanilie.
Întoarcerea în trecut a lui Bradbury este poetică, nostalgică și optimistă, chiar și atunci când vine vorba de evenimente neplăcute, iar cartea este o celebrare a micilor plăceri ale vieții și a momentelor de tranziție care marchează trecerea de la copilărie la maturitate.
Cartea lui Francisco Goldman e una de dragoste. O poveste de dragoste reală, așa cum a trăit-o Francisco Goldman. În 2007, Aura Estrada, mult mai tânăra soție a prozatorului american are un accident la surf și moare, la 30 de ani. Familia Aurei îl învinuiește pe Francisco, soțul rămas în urmă și copleșit de durere. Rostește-i numele este cartea care a rezultat din amintirile și suferința lui.
Romanul explorează relația lor de la începuturile fericite și până la nefericitul accident și este structurat într-o formă non-liniară, alternând între amintiri fericite și suferința de după tragedie. Cu toate acestea, cartea nu este una apăsătoare, ci poetică și luminoasă, cu mici momente de bucurie și de intimitate pe care cei doi le-au împărtășit. Este portretul viu al unei povești de iubire pline de pasiune, trăite vara.
În luna august, două femei din Marea Britanie, mamă şi fiica ei absolventă de antropologie, ajung într-un sat de pe coasta de sud a Spaniei. Se află aici în căutarea unui medic anume, pentru că Rose, mama, suferă de o boală ciudată, iar acasă medicii nu-i dădeau de cap. Fiica ei, Sofia, care pare să facă totul pentru mama ei, lăsându-se pe ea la urmă, o duce la doctorul Gómez, care are niște metode terapeutice mai controversate.
Într-o atmosferă de căldură amețitoare și cunoscând o cultură și oameni diferiți de ce știau ele până atunci, cele două femei ajung să-şi analizeze, pentru prima dată după ani întregi, relația și ce mai înseamnă viețile lor separate una de alta. Cartea lui Deborah Levy e foarte potrivită pentru vară.
În Napoli, unde are loc povestea Elenei Ferrante, e o căldură înnăbușitoare, dar sărăcia dă o atmosferă cenușie. În ciuda greutăților vremii, povestea Elenei, numită deseori Lenù, și a prieteniei pe care o leagă cu ciudata Lila este una fermecătoare. Amândouă sunt geniale, dar în feluri diferite, și amândouă sunt expuse unei lumi crude, căreia trebuie să-i facă față, fiecare folosindu-și la maximum propriile resurse.
Atmosfera de vară este evocată cu o intensitate senzorială și o atenție deosebită la detalii, reflectând atât căldura fizică a sezonului, cât și tensiunile emoționale și sociale dintre personaje. Vara în Napoli este o perioadă de schimbare, copiii își petrec zilele afară, jucându-se, explorând și confruntându-se cu primele experiențe ale adolescenței, iar cele două fete își trăiesc libertatea, așa cum se poate.
Romanul este primul volum din Tetralogia napolitană a Elenei Ferrante, așa că, dacă ți se potrivește, ai o vară întreagă înainte pentru a devora și celelalte volume, la fel de calde – Povestea noului nume, Cei care pleacă și cei care rămân și Povestea fetiței dispărute.
În Medeea și copiii ei, vara este mai mult decât un anotimp, este un simbol al reuniunii, al tradiției și al trecutului care continuă să influențeze prezentul.
Familia Sinopli, la fel ca de alte familii de greci, armeni și evrei, stabilite initial în orașul Feodosia din Crimeea, s-au împrăștiat prin lume din cauza evenimentelor istorice. Însă odată cu relativa liniște apărută în plan politic, cei plecați încep să vină, vara, an de an, în casa bătrânei Medeea. Ea este singura care a rămas acasă.
Familiie vin cu tot cu copii, iar sub soarele fierbinte între tineri se înnoadă şi se deznoadă iubiri pasionale, în vreme ce Medeea acceptă această adunare zgomotoasă de rubedenii care se strâng în fiecare an în casa ei.
Romanul Ludmilei Uliţkaia emană un sentiment de liniște și pace, de parcă toți am putea să redevenim copii măcar în zilele de vară, când plecăm din rutina de zi cu zi în vacanțe cu peisaje de vis: „Pe urmă a așezat mâncarea pe masă, au mâncat cartofi mirosind a gaz și brânză de capră, ea a vrut de câteva ori să se ridice și să plece, dar a tot amânat, nu știa nici ea de ce”.
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.