Dacă romanele sunt un fel de portal către o lume imaginară, ficțiunea istorică este un fel de mașină a timpului care ne poate arăta cine suntem și de unde venim. Azi vorbim despre romane de ficțiune istorică.

Ficțiunea istorică este un gen literar în care intriga se desfășoară într-un trecut îndepărtat, dar nu are legătură cu istoria reală, ci descrie evenimente fictive. Un element esențial al acestui gen este că acordă o atenție manierelor, condițiilor sociale și altor detalii ale perioadei descrise.

Cele mai bune romane de ficțiune istorică reușesc să evoce realități bogate și variate, în așa fel încât parcă ți se face chef să dansezi la curțile regale ale Europei dintr-un timp pe care nu-l cunoști. În fond, istoria înseamnă mult mai mult decât muzee și castele vechi de secole, iar citind romane de ficțiune istorică ai ocazia să trăiești o sută de vieți diferite și să înveți lecții pe care nu le mai poți învăța în realitatea din ziua de azi.

Romane de ficțiune istorică

1. Wolf Hall, de Hilary Mantel

În realitate, Henric al VIII-lea a fost rege al Angliei din 21 aprilie 1509 până în 1547, celebru pentru faptul că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr.

Cartea lui Hilary Mantel vorbește despre perioada anului 1520, când Henric vrea să anuleze căsătoria cu Caterina de Aragon şi să o ia de soţie pe Anne Boleyn. Fiind vorba despre trecerea de la prima la cea de-a doua soție, poporul şi întreaga Europă catolică se opun.

Wolf Hall este relatat prin ochii lui Thomas Cromwell, forța motrice care stă în spatele rupturii Angliei de catolicism și al divorțul lui Henric al VIII-lea.

Romanul are în spate o documentare complexă și e frumos scris, așa că te vei trezi complet cufundat în intrigile Casei Tudor, într-o perioadă extrem de agitată a istoriei regale englezești.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Ariadna, de Jennifer Saint

Iubitorii de mitologie pot citi cu mare plăcere romane de ficțiune istorică. De exemplu, această carte a lui Jennifer Saint e o reinterpretare a unuia dintre cele mai faimoase mituri ale Greciei Antice, din punctul de vedere al femeilor din spatele lui.

E vorba despre mitul Minotaurului din perspectiva Ariadnei, Prințesa Cretei care își ajută iubitul, pe Tezeu, să ucidă fiara care îi este frate, sfidând zeii și trădându-și familia.

Pentru o epocă în care femeile nu sunt altceva decât pioni ai bărbaților puternici, acest roman de ficțiune istorică explorează consecințele trădării și ambiției.

3. Toată lumina pe care nu o putem vedea, de Anthony Doerr

O fată nevăzătoare și un neamț devenit soldat în timpul ocupației germane în Franța, pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial.

Romanul lui Anthony Doerr merge, inițial, pe două planuri, prezentând viețile celor doi. Marie-Laure e o franţuzoaică de 12 ani, oarbă de la cinci ani. Trăiește cu tatăl ei în Paris. Reușește să se descurce și să nu se piardă pe străzi pentru că tatăl ei i-a construit machete cu Parisul în miniatură.

La rândul lui, Werner e un orfan german, întruchipare a rasei ariene pure. Lipsit de orice impuls violent, Werner e un geniu cu înclinații spre tehnică. După ce construiește de unul singur un radio pentru el şi sora lui, Werner este observat de un oficial al regimului nazist și este trimis la Institutul Naţional Politic de Educaţie şi, mai târziu, pe front.

Deşi întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea va fi decisivă pentru destinele personajelor.

4. Alias Grace, de Margaret Atwood

Romanul lui Margaret Atwood e inspirat de un fapt real, un dublu asasinat de o violență rară, care se presupune că a fost comis de o fată de 16 ani și care a cutremurat Canada anului 1843.

În roman, Grace Marks e condamnată pentru crimele violente ale angajatorului ei, a amantei lui și a menajerei. Unii cred că Grace este nevinovată, dar alții o consideră rea sau nebună.

Pe durata executării condamnării, Grace susține că nu își amintește de crime. Prin urmare, un expert în boli psihice este angajat de un grup de reformatori și duhovnici care vor anularea pedepsei lui Grace. Specialistul îi ascultă povestea treptat, aducând-o din ce în ce mai aproape de ziua pe care nu și-o mai poate aminti.

5. Splendida cetate a celor o mie de sori, de Khaled Hosseini

Romanul lui Khaled Hosseini e unul puternic, în care ni le prezintă pe Mariam și Laila, două femei născute la o generație distanță și forțate să se căsătorească cu același bărbat.

Femeile formează, în timp, o legătură de nedesfăcut care le ajută să supraviețuiască în fața brutalității și fricii cauzate de un regim ca cel din Afganistan, care le amenință însăși existența.

6. Hamnet, de Maggie O’Farrell

O altă călătorie în perioada Dinastiei Tudor, dar de data aceasta în epoca elisabetană. Anglia, în anii 1580, în perioada Ciumei Negre. O poveste despre durerea pierderii unui fiu, dar care pune în lumină casnicia și familia.

Autoarea pornește de la informația că, la vârsta de 11 ani, singurul fiul al lui William Shakespeare a murit. În jurul acestui eveniment, Maggie O’Farrell își construiește întreaga carte, imaginându-și o poveste fabuloasă, fără a-l numi vreodată pe marele autor britanic. E povestea de familie a unui tânăr meditator de latină și a unei femei care crește plante vindecătoare.

Hamnet este o poveste lirică, genial imaginată, a unei tragedii cu care se confruntă unul dintre cei mai influenți scriitori din istorie.

7. Balul nebunelor, de Victoria Mas

Balul nebunelor e o poveste gotică somptuoasă, întunecată, plasată într-un azil parizian din secolul al XIX-lea. Victoria Mas te duce înapoi în timp, într-o perioadă imaginară în care celebrul hipnotizator Jean-Martin Charcot (care în realitate a fost un neurolog care a studiat hipnoza și isteria) ține societatea franceză în robie, datorită muncii sale la azilul Salpêtrière (care chiar există în Paris).

În fiecare an, cu ocazia sărbătorii Mi-Carême, are loc foarte bizarul bal al nebunelor. Toată lumea bună a Parisului merge la acest bal pentru a petrece o seară în compania unor femei deghizate în colombine, țigănci și muschetari, împărțite în două săli: într-o parte idioatele și epilepticele, în cealaltă parte, istericele, nebunele și maniacalele. În acest roman de ficțiune istorică, balul este unul dintre ultimele experimente ale doctorului Charcot.