Dacă te afli într-o dispoziție de citit ceva realist, poetic și apăsător, atunci s-ar putea să fie momentul pentru romane noir. Acestea conțin un amestec tulburător de erotism și violență, totul pe un fundal întunecat.
Romanele noir sau negre sunt un subgen literar. De regulă polițist, dar nu neapărat, acest gen e caracterizat de elemente care țin de crimă, cinism, cruzime și decoruri urbane sumbre.
Literatura noir a atins apogeul în anii ’50 când, după Marea Depresiune și Al Doilea Război Mondial, americanii au rămas deziluzionați. Treptat, ei au început să aprecieze din ce în ce mai mult temele mai întunecate care țin de ambiguitatea morală și sfârșiturile neașteptate în literatură. Mai târziu, în anii 1970, ficțiunea noir a crescut și mai mult în popularitate, după vremurile la fel de incerte din perioada Războiului din Vietnam, notează Earlybirdbooks.com.
Când vorbim despre romane noir, vorbim despre o viziune pesimistă. E, totuși, un subgen care a trecut testul timpului și care, în literatura mai recentă, a introdus noi teme și personaje mai complexe. Așadar, îți recomandăm să citești și romane noir.
Cel mai celebru roman al lui Horace McCoy are acțiunea plasată în 1932, în perioada Marii Depresiuni din America. Doi actori lipsiţi de şansă, Gloria şi Robert, se cunosc la un maraton de dans, unde sunt obligaţi să danseze săptămâni de-a rândul. În timpul unui dans, Gloria îi șoptește partenerului ei că vrea să se sinucidă. Nu are familie, nu-și găsește un loc de muncă și vrea să-și ia viața, dar nu are curaj.
Romanul este cufundat în disperarea marii crize economice, dar și în disperarea concurenților, care vor să fie faimoși, pentru că se află la Hollywood, unde celebritatea e totul, dar unde toți sunt conștienți că nu au șanse. De altfel, concurenții trec printr-un calvar la maraton, care este, de fapt, o metaforă a luptei pentru supraviețuire.
Primul roman al lui James M. Cain și, probabil, cel mai popular roman al său, Poștașul sună întotdeauna de două ori este considerat unul dintre cele mai importante romane polițiste ale secolului 20. Plasat tot în perioada Marii Depresiuni, e unul dintre puținele romane noir care au și sadomasochism, și rasism, și violență, și romantism.
Protagonistul romanului, Frank Chambers, e un rătăcitor care se oprește la un restaurant de pe marginea drumului, fără vreo intenție să rămână. Dar proprietarii, Cora și Nick, au nevoie de cineva care să-i ajute cu benzinăria, așa că Frank ajunge să se angajeze. Cora și Frank încep o aventură și, din acest punct, totul devine o nebunie. Cei doi ajung să conspire împotriva lui Nick, în speranța de a-și plănui o viață și de a prelua proprietatea restaurantului.
Poștașul sună întotdeauna de două ori conține atât de multă violență și erotism, încât romanul a fost interzis în Boston la scurt timp după publicare. Chiar și industria de film de la Hollywood a ezitat să facă prima adaptare a romanului. A durat un deceniu până când regizorul Tay Garnett a decis să demareze primul film. De atunci, acest roman noir a fost adaptat de mai multe ori.
Primul dintre cele șapte romane ale lui Raymond Chandler, Somnul de veci (1939), îl prezintă pe detectivul privat Phillip Marlowe în timp ce se ocupă de cazul unui milionar – bătrânul domn Sternwood – care primește amenințări, împreună cu familia sa, din partea unui anumit Geiger. Cazul se complică atunci când Marlowe îl gaseste pe Geiger mort, în prezența uneia din fiicele generalului Sternwood.
Chandler folosește un limbaj clar și direct, pentru a da greutate atmosferei, și reușește. Detectivul Marlowe este un personaj celebru, care seamănă mult cu Sherlock Holmes, având un angajament neclintit față de caz, în ciuda lumii haotice a drogurilor, sexului, prostituției, jocurilor de noroc și șantajului în care cazul îl poartă.
Publicat în 1930, romanul lui Dashiell Hammett se concentrează în jurul unui detectiv privat retras, Sam Spade, și a implicării sale neașteptate în dilema dispariției unei statui de șoim foarte valoroase. Considerat de mulți critici drept unul dintre cele mai mari romane noir polițiste ale tuturor timpurilor, Șoimul maltez urmărește și investigația lui Spade cu privire la moartea partenerului său, în timp ce era în misiune, angajat de o femeie misterioasă – domnișoara Wonderley. Lucrurile sunt și mai complicate de atât, pentru că domnișoara Wonderley e și ea în povestea cu statueta.
Primul roman al lui John O’Brien, Leaving Las Vegas (1990), spune povestea a doi îndrăgostiți care se luptă să-și depășească durerile individuale.
Sera este o prostituată cu un suflet aventuros, iar Ben este un alcoolic învins. Cei doi își găsesc consolare unul în celălalt, iar relația lor acționează ca un adăpost care îi ține, aparent, la distanță de realitățile amare ale vieții. Această poveste tristă explorează adevărurile sumbre ale dependenței. Singurul lucru bun într-o lume sumbră pare să fie în modul în care Sera și Ben, doi naufragi, pot găsi dragoste și acceptare unul în celălalt, adică ceea ce li s-a negat în mod constant în lumea reală și crudă.
Adaptarea din 1995 a cărții, cu Nicolas Cage și Elizabeth Shue în roluri principale, a fost nominalizată la patru premii Oscar, dar nu a câștigat vreunul.
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.