Inteligența artificială nu mai este o promisiune îndepărtată sau un subiect de roman SF, este deja parte din viața noastră de zi cu zi. Nu asistăm doar la o revoluție tehnologică, ci la o transformare a condiției umane. Mai jos, am adunat câteva cărți care ne pot ajuta să înțelegem cum AI-ul schimbă lumea muncii, dar și ce înseamnă să rămâi uman într-o epocă a mașinilor tot mai inteligente.

Cum va arăta lumea când algoritmii ne vor evalua la interviuri, roboții ne vor prelua joburile, iar inteligența artificială ne va învăța copiii? Nu mai vorbim despre science-fiction, ci despre o realitate care prinde contur chiar acum, în ritm accelerat.

Inteligența artificială, de la modelele conversaționale ca ChatGPT la sistemele automate de decizie din economie, educație sau sănătate, începe să redefinească nu doar modul în care muncim, ci și cine suntem ca oameni.

Astfel, apare o întrebare esențială: suntem pregătiți pentru viitorul pe care îl construim?

7 cărți despre inteligența artificială

1. Viața 3.0: Omul în epoca inteligenței artificiale, de Max Tegmark

Viața 3.0: Omul în epoca inteligenței artificiale, scrisă de Max Tegmark, este o explorare fascinantă a viitorului în care inteligența artificială ar putea remodela nu doar piața muncii, ci întreaga civilizație umană. Tegmark, fizician la MIT (Institutul Tehnologic din Massachusetts), propune scenarii posibile – unele optimiste, altele alarmante – și ridică întrebări esențiale despre controlul, etica și direcția pe care o poate lua evoluția tehnologică.

Este genul de carte care te provoacă să te gândești nu doar la „ce poate face AI-ul”, ci la „ce vrem să facă AI-ul”, fiind o lucrare fundamentală pentru oricine vrea să înțeleagă implicațiile sale pe termen lung, inclusiv în muncă și societate.

2. 21 de lecții pentru secolul XXI, de Yuval Noah Harari

În 21 de lecții pentru secolul XXI, Yuval Noah Harari atacă direct provocările momentului, de la politică și educație la automatizare și pierderea locurilor de muncă. Capitolul dedicat viitorului muncii este o lectură lucidă și accesibilă, în care autorul avertizează asupra riscului apariției unei clase inutile și a posibilității ca noile profesii să necesite competențe avansate, ceea ce ar putea accentua inegalitățile sociale. Prin urmare, ar urma să traverăm o perioadă cu puternice transformări psihologice și sociale pe care le va aduce inteligența artificială. Cartea mai abordează și teme legate de adaptarea educației.

3. Superinteligența: Căi, pericole, strategii, de Nick Bostrom

Nick Bostrom este profesor la Facultatea de Filosofie de la Universitatea Oxford și director fondator al Institutului despre Viitorul Umanității, iar Superinteligența este poate cea mai serioasă și riguroasă analiză despre riscurile existențiale pe care le implică dezvoltarea unei inteligențe artificiale superioare omului. Bostrom definește tipurile de superinteligență ca fiind: de viteză, calitativă (superioară la nivel de raționament) și colectivă.

Deși uneori tehnică, cartea este profund vizionară și tratează dileme care vor deveni tot mai presante în anii următori: putem controla o inteligență mai inteligentă decât noi? Iar dacă da, cum? Este o lectură provocatoare pentru cei preocupați de implicațiile pe termen lung ale AI-ului, nu doar de efectele imediate asupra locurilor de muncă.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ

4. Munca: O istorie a modului în care ne petrecem timpul, de James Suzman

Cartea lui James Suzman privește munca dintr-o perspectivă inedită, antropologică. Volumul oferă o incursiune în trecutul umanității, arătând că munca nu a fost mereu ceea ce este astăzi, adică un element central al identității și existenței noastre. Într-o lume în care AI-ul ne obligă să ne regândim acest raport, volumul lui Suzman e esențial pentru a înțelege cât de mult se poate schimba ceea ce, până ieri, părea neschimbat.

Cartea este relevantă mai ales pentru că oferă context istoric pentru a înțelege cât de radicale pot fi schimbările aduse de AI și automatizare.

5. Epoca mașinilor spirituale, de Ray Kurzweil

Ray Kurzweil a fost supranumit, de-a lungul timpului, „geniu neliniștit” și „mașină inteligentă supremă”, fiind unul dintre cei mai influenți futuriști contemporani. În această carte, el propune o viziune îndrăzneață și uneori tulburătoare despre viitorul în care granițele dintre om și mașină devin din ce în ce mai fluide.

Cartea explorează ideea unei fuziuni inevitabile între inteligența biologică și cea artificială. Deși speculativă, ea pune în lumină întrebări fundamentale despre conștiință, identitate și muncă într-o lume post-umană.

6. The Second Machine Age – Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies, de Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee

Cartea scrisă de Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee, care nu este tradusă în română, aduce o perspectivă echilibrată și bine documentată asupra felului în care tehnologia digitală, în special inteligența artificială, transformă munca, economia și inegalitatea socială.

Autorii, cercetători la MIT, analizează cu luciditate atât oportunitățile, cât și riscurile celei mai recente revoluții industriale. Cartea oferă instrumente de gândire critică despre lumea care ne așteaptă.

7. The Future of Work: Robots, Ai, and Automation, de Darrell M. West

O altă carte pe care, momentan, o putem citi doar în engleză este scrisă de Darrell M. West, expert american în politică publică și tehnologie, iar prin acest volum explorează transformările fundamentale ale pieței muncii cauzate de automatizare și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială.

Cartea analizează impactul acestor schimbări asupra locurilor de muncă, economiilor și societăților, evidențiind atât provocările, cât și oportunitățile pe care le prezintă viitorul tehnologic. West propune soluții pentru adaptarea forțată de evoluțiile rapide și insistă pe necesitatea unei educații și a unui sistem de protecție sociale mai eficiente.

Dincolo de aceste cărți de non-ficțiune despre AI care se axează pe tehnologie, futurism și știință, inclusiv romanele distopice ne oferă poate cele mai vii și tulburătoare scenarii despre cum ar putea arăta o lume în care inteligența artificială devine o forță dominantă. Fie că vorbim despre roboți empatici sau sisteme totalitare susținute de algoritmi, aceste romane explorează nu doar tehnologia în sine, ci și efectele ei profunde asupra umanității, libertății și sensului vieții.

Așadar, iată și câteva titluri de distopii, grupate după felul în care se raportează la realitatea noastră:

• Cel mai aproape de prezentul nostru: Klara și Soarele (Kazuo Ishiguro), Eu, robotul (Isaac Asimov)
• Cel mai probabil ca viitor apropiat: Robopocalipsa (Daniel H. Wilson), Minunata lume nouă (Aldous Huxley)
• Cel mai influent în cultura tech: Neuromantul (William Gibson), Fundația (Isaac Asimov)