Din cele mai vechi timpuri ale civilizației umane, oamenii au spus povești despre ținuturi magice și creaturi mitice care îi transpuneau într-o altă realitate. Pentru că avem nevoie de fantezie în viețile noastre, am alcătuit și noi o listă scurtă cu romane fantasy, unele dintre cele mai apreciate din lume.
Realismul și problemele sociale ca sexismul sau rasismul pun din ce în ce mai mult stăpânire pe literatură. Genul fantasy și alte genuri literare sunt, uneori, considerate copilăroase. Până și unii critici literari consideră ca fiind neserioase cărțile fantasy.
Dar fantezia este vitală pentru mintea umană, scrie The Guardian. Totul începe ca proces psihic prin care copilul învață să umple golurile dintre lucrurile pe care le cunoaște, realitatea și experiențele lui și ajunge să fie, la maturitate, un mecanism vital de coping, adică de gestionare a problemelor din viața adultă.
Prin urmare, avem nevoie de războinici, aventură, monștri și magie. Și, pentru că explorarea acestor aspecte ale fanteziei este una benefică, am făcut o listă de romane fantasy.
Publicată în seculul al VIII-lea înaintea erei noastre, Odiseea continuă povestea Iliadei. Este una dintre cele mai vechi și renumite opere literare din mitologia antică și prezintă peripețiile regelui Odiseu (Ulise) și ale însoțitorilor lui din Itaca pe drumul de întoarcere acasă, după 10 ani de război troian. După multe aventuri, acesta ajunge acasă îmbrăcat ca un cerșetor, iar pețitorii soției lui credincioase, Penelopa, nu îl recunosc.
Au existat tot felul de speculații referitoare la faptul că Odiseea este opera poetului orb Homer sau o colecție de scrieri ale mai multor scriitori. Influența în literatura fantasy a operei este însă de necontestat.
De fapt, Odiseea nu este un roman, este o operă alcătuită din 12.200 de versuri împărțite în 24 de cânturi, nu e de mirare că mulți nu au putut să o citească sau măcar să îndrăznească să o înceapă. În multe limbi, termenul „odisee”, inspirat de această epopee, înseamnă o călătorie lungă și plină de aventuri.
O mie și una de nopți a fost editată de-a lungul timpului în variante pentru copii sau colecții cu mai multe volume și rămâne una dintre cele mai renumite opere de ficțiune fantasy. E o colecție de povești populare scrise de mai mulți autori și publicată în timpul Epocii de Aur a islamului.
Povestirea principală este despre regele persan Shahryar care, după ce a descoperit infidelitatea primei sale soții și a executat-o, a început să se căsătorească cu virgine, doar pentru a le executa în dimineața următoare nunții. Până când a dat de Șeherezada, cea care de bunăvoie s-a oferit să fie următoarea mireasă. Șeherezada a început să-i spună regelui o poveste chiar în noatea nunții, dar nu a terminat-o, așa că regele nu s-a îndurat să o ucidă a doua zi, pentru a auzi finalul poveștii. În noaptea următoare, Șeherezada termină povestea, dar începe alta. Strategia Șeherezadei continuă pentru următoarele 1001 de nopți.
Publicată în timpul dinastiei Ming, în secolul al 16-lea, Călătorie spre soare-apune este una dintre cele mai importante patru romane clasice din literatura chineză. Cartea lui U Ceng En e despre călătoria călugărului budist Xuanzang prin regiunile vestice din Asia Centrală și India.
U Ceng En şi-a bazat opera pe legende legate de un călugăr chinez pe nume Xuan Zang, care a călătorit până în India, unde a petrecut 13 ani pentru a studia budismul. Întors în China, el şi-a dedicat viaţa traducerii şi transmiterii scrierilor budiste pe care le-a adus cu el.
Practic, U Ceng En s-a inspirat din aceste relatări şi poveşti cu rădăcini adânci în credinţele, miturile şi filosofia budistă. În principal, romanul îl descrie pe Regele Maimuţă care se transformă dintr-o creatură magică răutăcioasă într-un erou supranatural.
Călătorie spre soare-apune este considerat a fi unul dintre cele mai populare romane chinezeşti din toate timpurile. Scriitura are umor, satiră, conflicte emoţionale şi fizice, precum şi simboluri şi alegorii.
Toată literatura sau filmele cu vampiri din perioadele mai recente n-ar fi existat fără creația lui Bram Stocker din secolul al 19-lea. E unul dintre puținele romane fantasy care a atins statutul de capodoperă a literaturii universale, fiind, în același timp, roman psihologic, de aventuri şi de critică socială.
În acest roman, imaginea contelui vampir este influenţată de creaturi supranaturale din mitologia irlandeză şi de istoria unei contese maghiare despre care se spune că ar fi căutat tinereţea veşnică îmbăindu-se în sângele a sute de fecioare. Dracula are tot felul de superputeri, cum ar fi că se poate metamorfoza în liliac sau lup și se poate căţăra pe clădiri precum o şopârlă.
Cartea este recomandată celor pasionați de epoca victoriană și cărora le plac elementele gotice, poveștile de groază și care pot să facă abstracție de lipsa de corectitudine a elementelor istorice.
„Într-o gaură din pământ trăia un hobbit”. Astfel începe una dintre cele mai importante romane fantasy scrise vreodată. Tolkien a creat imaginara lume a Pământului de Mijloc inspirându-se din mitologie. A făcut în așa fel încât această lume magică să fie locuită de creaturi bizare, inclusiv vrăjitori, elfi, orci și, desigur, hobbiți.
Bilbo Baggins e un hobbit mic și cu picioare mari care se bucură de o viață tihnită. Fără mari ambiții, Baggins rareori se duce mai departe de propria cămară, iar asta nu îl nemulțumește deloc. Dar viața lui calmă este dezechilibrată de apariția vrăjitorului Gandalf și a treisprezece gnomi care vor să-l ia într-o aventură despre care nimeni nu-și imaginează unde poate să ducă, în încercarea de a fura comoara lui Smaug, un dragon extrem de periculos.
Cartea lui Madeleine L’Engle are o armată de admiratori, dar drumul ei către succes nu a fost deloc unul ușor. După numeroase respingeri din partea editurilor, pe care autoarea le-a pus pe seama temelor întunecate și faptului că a folosit, ca protagosnist, un personaj feminin, cartea fost publicată, în cele din urmă, în 1962. O buclă în timp e printre puținele romane fantasy care combină fantezie și science-fiction.
După ce află că teseractul – ceva despre care tatăl lor, dispărut de mulți ani, vorbea adesea – există, Meg și fratele ei, Charles, merg în pădure la doamna Ce. Pe drum, îl întâlnesc pe Calvin, cu care se împrietenesc. Cei trei pornesc într-o aventură fantastică prin spaţiu şi timp, în căutarea tatălui dispărut. Astfel, ajung să le întâlnească și pe doamnele Care și Cine.
În această buclă în timp, copiii afla că, în Univers, se poartă un război în care a fost prins și tatăl lor, un război între o forță întunecată, care vrea uniformizarea tuturor ființelor, și toate planetele. Dacă unele plante au fost învinse deja, Pământul continuă să lupte și își trimite în arena cosmică cei mai buni luptători: Iisus, Leonardo da Vinci, Einstein, Marie Curie, Ghandi, Buddha, Beethoven și mulți alți oameni de seamă de pe Pământ.
Literatura fantasy a avut întotdeauna capacitatea de a ne scoate în afara lumii reale, iar Povestea fără sfârșit a lui Michael Ende reflectă, fără îndoială, această forță mai mult decât orice alt roman din această listă.
În încercarea de a scăpa de un grup de agresori, Bastian se adăpostește într-o librărie unde începe să citească o poveste despre un tărâm imaginar chinuit de o forță malefică cunoscută sub numele de „Nimic”. Când evenimentele din carte încep să aibă loc tot mai aproape de casă, Bastian începe să bănuiască faptul că povestea ar putea fi adevărată, iar Fantazia, acest tărâm al imaginației unde totul e posibil, ar putea avea nevoie de ajutorul său.
Viața Crăiesei Copile stă în mâinile lui, așa că e hotărât să riște totul pentru a o salva, dar nu aceasta e adevărata încercare pentru Bastian, ci descoperirea căii prin care se poate întoarce în lumea reală.
Lumea Sofiei a devenit rapid bestseller în Norvegia și, de atunci, popularitatea a continuat să-i crească. Povestea începe la cea dea 14-a aniversare a Sofiei, când primește o ilustrată adresată lui Hilde Møller Knag, împreună cu o colecție de lucrări introductive despre un curs de filosofie. Sofia descoperă că hârtiile sunt de la Alberto Knox, care începe s-o învețe despre istoria filosofiei occidentale. Lucrurile iau o întorsătură misterioasă când îl întâlnesc pe ciudatul Albert Knag.
Cartea lui Jostein Gaarder nu e un roman fantasy convențional. Personajele oferă cititorului un curs-fulger în gândirea filosofică, unde îi găsește pe toți marii gânditori, de la Socrate la Descartes și Kant.
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.