Istoria face parte din prezentul nostru. Așa că, dacă te tentează să afli mai multe despre Roma antică, dar nu știi ce să alegi, pentru că nu ești vreun expert, îți recomandăm câteva cărți despre istoria Imperiului Roman pe înțelesul tuturor.
Punctul forte al Imperiului Roman a fost, întotdeauna, capacitatea de supraviețuire și extindere. Acesta a început odată cu cucerirea vecinilor italieni în ultimele secole dinainte de Hristos și a rezistat, într-o formă sau alta, mai mult de 1.000 de ani, dominând un imens teritoriu în jurul Mării Mediterane și având capitala la Roma.
S-au scris multe cărți și s-au făcut multe filme despre Imperiul Roman, considerat simbolul puterii și opulenței antice. Grandioarea și bogăția istorică, precum și poveștile despre ambiție și cucerire i-au inspirat pe autori întotdeauna, indiferent că au scris romane despre gladiatori și povești epice de dragoste sau au analizat deciziile politice ale acelor vremuri.
Theodor Mommsen, istoric și jurist german, a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1902, fiind apreciat la acea vreme de Academia Suedeză drept „cel mai mare maestru în viață al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerație mai cu seamă monumentala sa Istorie a Romei”.
Istoria romană este opera lui capitală, fiind publicată inițial în trei volume, între anii 1854 și 1885. Cu unele excepții, Mommsen narează o cronologie directă a evenimentelor și circumstanțelor istorice, de la începutul presupus al Romei în 753 î.Hr. la victoria lui Iulius Cezar asupra adversarilor săi în 48 î.Hr.
Un al patrulea volum, planificat a fi despre împărații romani, nu a fost niciodată finalizat. Unii spun că Mommsen nu a reușit să termine acest al patrulea volum pentru că se temea că nu va putea rivaliza niciodată cu Edward Gibbon, pe care l-a admirat mult și care și-a pus pecetea pe această parte a istoriei romane.
Cea mai faimoasă operă a lui Edward Gibbon, istoric și membru al parlamentului britanic, este Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman, publicată în șase volume între anii 1776 și 1788. Totuși, în zilele noastre există și o ediție condensată într-un singur volum.
Cele șase volume acoperă istoria, din 98 până în 1590, a Imperiului Roman, istoria creștinismului timpuriu și a Bisericii de stat romane, istoria Europei, precum și analiza declinului Imperiului Roman. Gibbon spune povestea Romei cu mult stil și multă bucurie, iar celebra deschidere din ruinele forului roman colorează întreaga carte: „Nici acum nu pot uita sau exprima puternicele emoții care îmi învolburau mintea când am intrat în Cetatea Eternă. După o noapte de nesomn, am pășit semeț printre ruinele Forumului. Fiecare loc memorabil unde a stat Romulus, unde a glăsuit Cicero sau unde s-a prăbușit Caesar era, dintr-odată, viu în fața ochilor mei… La Roma, pe 15 octombrie 1764, pe când ședeam, meditând, printre ruinele Capitoliului, iar călugării desculți își intonau cântecele de seară, mi s-a zămislit în minte, pentru prima oară, ideea de a așterne pe hârtie declinul și căderea Romei.”
O altă carte care își lasă amprenta este Geneza antichității târzii, de Peter Brown. Dacă alții au văzut Roma atingând apogeul la începutul secolelor II și III, Brown începe tocmai de acolo, spunând povestea noilor lumi care au apărut între domnia lui Marcus Aurelius și profetul Mahomed. În multe privințe, această carte este inversul cărților despre declinul și căderea Imperiului Roman.
Cartea este un studiu social și cultural care explică lumea romană târzie și lumea bizantină timpurie, demonstrând mai degrabă vitalitatea societății romane târzii și minimizând într-o oarecare măsură problemele apărute în cursul declinului și căderii Imperiului Roman.
Suetonius (Gaius Suetonius Tranquillus) a fost unul dintre cei mai importanți istorici romani. Acesta a scris opera intitulată Caesarum XII. vitae (Viețile celor doisprezece Cezari), care conține biografiile unor împărați romani, de la Cezar la Domițian, sub forma unor medalioane cronologice, în care sunt descrise fapte politice, militare și culturale.
În calitate de secretar privat al împăratului Hadrian (care a condus Imperiul între anii 117-138), savantul Suetonius a avut acces la arhivele imperiale și le-a folosit, împreună cu relatările martorilor oculari, pentru a produce una dintre cele mai colorate lucrări biografice din istorie.
Cartea lui vorbește nu numai despre carierele publice, ci și despre viețile private ale celor care dețineau puterea absolută asupra Romei, de la întemeierea imperiului sub Iulius Cezar și Augustus până la declinul în depravare sub Nero.
Dacă te interesează istoria Romei, mai poți citi SPQR. O istorie a Romei antice, de Mary Beard, care oferă o perspectivă accesibilă și bine documentată asupra vieții sociale din Roma antică, și Viața cotidiană în Roma la apogeul imperiului, de Jérôme Carcopino.
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.