Odihna. Relaxarea. Sunt atât de importante! Și totuși, am ajuns să le facem tot ca pe o treabă, ca pe o datorie pe care o avem, ca să ne permită ulterior să muncim și mai mult, și mai bine. Până și concediile au devenit o îndatorire. Pentru că pare să avem nevoie să reînvățăm cum să stăm pe loc, vorbim azi despre cărți despre odihnă.

„Dacă îţi acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă şi nepătimaşă, vei găsi destule argumente să te bucuri. Lucrurile (încă) funcţionează. Şarpanta lumii (încă) ţine. Mai există încă oameni întregi, tradiţii vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conţine încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitaţia noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos“, spune Andrei Pleșu în cartea Despre frumusețea uitată a vieții.

Treburile nu se termină vreodată. Nu termini bine ceva, că începe altceva ce ai de făcut. Și, dacă nu se întâmplă, îți dai singur de lucru, pentru că ești atât de obișnuit să alergi în „rotița de hamster”, încât te simți foarte inconfortabil să nu ai ceva de făcut. Tot timpul.

Firescul organismului uman s-a modificat mult din cauza societății competitive în care trăim. De exemplu, în loc să ne odihnim după masa de prânz, bem una sau două cafele, ca să putem face față la job până vine seara. Terminăm programul și – din nou – nu stăm deloc – fie rezolvăm treburi gospodărești, fie mergem la sală și muncim din greu, fie ne întâlnim cu lume într-un mediu aglomerat și gălăgios, eventual consumând și ceva alcool, ceea ce – iar – nu e deloc odihnitor, dacă se petrece prea des.

Știm cu toții că odihna e importantă, dar tot mai des ni se spune că avem nevoie să ne odihnim – ca să ce? Ca să fim productivi. Dar cum rămâne cu odihna pentru odihnă, cu relaxarea de dragul relaxării și, de fapt, de dragul nostru înșine?

5 cărți despre odihnă

1. Arta relaxării, de Claudia Hammond

Claudia Hammond este profesoară de psihologie la Boston University și una dintre cercetătoarele care au colaborat la „The Rest Test”, un studiu amplu despre odihnă, care a explorat experiențele subiective ale oamenilor privind odihna.

Arta relaxării se bazează pe aceste descoperiri și pe ideea că odihna este direct legată de bunăstare. Prin intermediul celor zece activități pe care oamenii le consideră cele mai odihnitoare, Hammond explică știința din spatele odihnei și cum să o valorificăm în viața de zi cu zi. Cartea este o lectură placută și lejeră, care îmbină anec­dote cu dovezi științifice despre beneficiile pe care le are odihna.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Cum să nu faci nimic. Economia atenției și capcanele ei, Jenny Odell

De multe ori, ni se pare că ne odihnim sau că luăm pauze atunci când scrollăm aiurea internetul. Dar chiar trebuie să fim online tot timpul?

Jenny Odell pune sub semnul întrebării participarea noastră în spațiul digital al vremurilor moderne. Ea nu spune să mergem într-o peșteră și să ne izolăm de lumea digitală, ci examinează cum am putea să filtrăm banalitățile inutile ale vieții online și să scăpăm de ciclul de indignare, anxietate și plictiseală care ne modifică viețile de când cu internetul.

Cartea arată o nouă cale prin care ne putem reconecta cu noi înșine și cu mediul nostru real. Multe dintre capitolele din carte prezintă metodic idei care reprezintă filozofia lui Odell, iar printre cele mai importante este refuzul.

3. Oprește-te puțin și privește în jur, de Haemin Sunim

Haemin Sunim este un profesor budist Seon, scriitor și fondatorul Școlii inimilor frânte (School of Broken Hearts, ) din Seul, o inițiativă non-profit unde ține consiliere și meditații de grup pentru persoane care trec prin diferite provocări în viață.

Oprește-te puțin și privește în jur este o carte care împărtășește înțelepciune atemporală și sfaturi practice despre a trăi o viață conștientă și împlinită. Sunim îi încurajează pe cititori să încetinească, să aprecieze momentul prezent și să se conecteze cu eul lor interior, pentru că realitatea fiecăruia dintre noi constă numai în acel lucru pe care mintea noastră alege să se concentreze în acel moment. Nu situația în care ne aflăm este cea care ne face fericiți sau nefericiți, anxioși sau relaxați. Perspectiva noastră asupra situației este cea care creează acele sentimente și senzații.

4. Oblomov, de Ivan Goncharov

Și romanele te pot învăța ceva despre odihnă și relaxare, precum și despre contemplarea care poate să apară atunci când îți iei timp liber de la muncă și alergătură.

Oblomov, celebra carte a lui Ivan Goncharov a fost publicată pentru prima dată în 1859 și este povestea fermecătoare a unui aristocrat leneș, dar simpatic, din Rusia secolului al XIX-lea. Personajul principal nu înțelege rostul de a face ceva, orice, așa că își petrece cam tot timpul întins în pat sau rătăcind prin locuința sa din Sankt Petersburg, îmbrăcat halat și certându-se cu servitorul său.

În realitate, Oblomov nu vrea să facă nimic și consideră că a nu face nimic este un triumf al sinelui. Din punct de vedere intelectual, el nu este deloc un leneș. Doar petrece mult timp în pat, în rest, gândește, se gândește mult și tot timpul. E un filosof.

5. Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați, de Tom Hodgkinson

Tom Hodgkinson e un scriitor britanic și editor al revistei The Idler (care înseamnă leneș), pe care a înființat-o în 1993 împreună cu un prieten. Filosofia lui, cel puțin în cărțile și articolele publicate, este abordarea relaxată a vieții, așa cum vine ea, mai degrabă decât trudind pentru un viitor imaginat ca fiind mai bun.

Prin urmare, Ghidul leneșului este invers decât toate cărțile de dezvolare personală sau profesională care ne învață să fim mai eficienți, mai harnici, mai utili. Vorbește despre bucuria pierderii timpului. Fără a fi despre cei care stau într-o stare de continuă pasivitate, este despre a face lucrurile în tihnă și cu plăcere, despre acel „dolce far niente”, de care ar trebui să ne bucurăm ori de câte ori avem ocazia.