Ce cadouri îi oferi, de obicei, de 8 martie, mamei tale? O eșarfă? Flori? Bijuterii? Cosmetice? Dacă crezi că s-a săturat de aceste lucruri care, eventual, se și repetă de la an la an, îndrăznește ca anul acesta să-i oferi o carte. Nu te mai gândi că nu o cunoști destul și nu știi ce și dacă citește! Optează pentru una din sugestiile de cărți pentru mamele noastre și vezi ce se întâmplă!

Poate fi o adevărată provocare să-i cumperi un cadou mamei tale, indiferent că e ziua ei de naștere sau 8 martie. Uneori e dificil și când ai o relație apropiată cu ea, dar e cu atât mai greu când nu o cunoști prea bine. Însă, în loc să te limitezi la clasicele flori sau o banală eșarfă, ce-ai spune despre niște idei de cărți pentru mamele noastre? Am selectat câteva volume care ar putea fi de interes pentru femeile cu vârste între 40 și… 100 de ani. Evident, asta nu înseamnă că nu le pot citi și cele mai tinere, deci, dacă ești în pană de idei pentru vreo prietenă, te poți inspira tot de aici!

8 cărți pentru mamele noastre

1. Conversații cu Dumnezeu, de Neale Donald

În cele trei volume de Conversații cu Dumnezeu, Naele Donald Walsch vorbește despre dragostea nelimitată și necondiționată cu care Dumnezeu îi învaluie pe oameni în permanență.

“Să presupunem că ai putea să-I pui lui Dumnezeu cele mai uluitoare întrebări despre existență –întrebări despre iubire și credință, viață și moarte, bine și rău. Să presupunem că Dumnezeu ți-ar da răspunsuri clare, ușor de înțeles. Acest lucru i s-a întâmplat lui Neale Donald Walsch. Ți se poate întâmpla și ție”. Așa începe cartea, care te anunță că ești pe punctul de a avea o conversație cel puțin interesantă. Și așa și este. Pentru că poți citi Conversații cu Dumnezeu indiferent că vrei să îi decodifici mesajul într-o notă religioasă sau nu.

E o carte care îi va permite mamei tale să mediteze în voie la cele mai însemnate lucruri care însumează viața: dragoste, sex, putere, bani, copii, căsătorie, divorț, părinți, rușine, sănătate, viață de dincolo, moarte. O carte care ridică semne de întrebare pentru care fiecare va găsi răspuns în sine. Cartea nu este neapărat una religioasă (decât dacă vrei să o citești într-o astfel de cheie), ci una despre descoperire și dezvoltare a sinelui, căci, dacă alegi astfel, poți pune oricând semnul egal între Dumnezeu și Conștiință.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Un bărbat pe nume Ove, de Fredrik Backman

Ove e un bărbat singur, de 59 de ani. Văduv și morocănos. E tipicar, rigid, nu suportă ce e nou și, aparent, nici oamenii. E un bărbat “învechit” și care, pe deasupra, a fost concediat de curând. Aprope că nu poți să-l suferi. Dar Ove nu e doar atât. Pe parcurs ce citești vei observa că regulile lui exagerate vin dintr-un sistem de valori strict: dreptate, moralitate și muncă.

La șase luni după ce soția lui, Sonja, moare, Ove e hotărât să își ia viața. Însă Parvaneh, o iraniancă gravidă cu cel de-al treilea copil, și fiicele ei, se mută în casa de vizavi și îi dau planurile peste cap lui Ove.

Ove este prototipul oricărui om care suferă și care își construiește mecanisme de apărare care să-l țină la distanță pe ceilalți, în speranța că nu va mai suferi. E despre vulnerabilitatea de care dăm cu toții dovadă când ne dăm voie să ne dăm măștile deoparte.

3. Orbi, de Petronela Rotar

E posibil ca mama ta s-o știe pe Petronela Rotar de la televizor. Pentru că, înainte de a se apuca să scrie cărți, a fost reporter și prezentator TV.

Orbi este primul ei roman și este o consecință nu numai a priceperii autoarei la cuvinte, ci a multor ani de terapie pe care a urmat-o. Povestea este despre Alexa, o tânără jurnalistă care trăiește în Brașov și care a avut ghinion în dragoste toată viața. După ce încheie o relație cu un bărbat însurat, ea îl întâlnește pe Călin și se simte puternic atrasă de el. Alexa și Călin sunt amândoi orbi și decid să se căsătorească.

În paralel, romanul se concentrează și pe relația pe care Alexa o dezvoltă cu psihoterapeutul ei, căruia îi povestește toate lucrurile la care a fost supusă încă de când era mică, inclusiv o relație toxică cu tatăl ei.

Este o carte despre familii disfuncționale, o societate cu multe probleme și o lume superficială.

4. Mănâncă, roagă-te, iubește, de Elizabeth Gilbert

Orice femeie va găsi ceva de învățat din cartea lui Elizabeth Gilbert. Mănâncă, roagă-te, iubește a emoționat o lume întreagă și a contribuit la schimbarea a numeroase vieți, prin faptul că a inspirat și a dat putere multor cititori să pornească în descoperirea celor mai bune părți din ei înșiși.

La cei 30 de ani ai săi, Elizabeth Gilbert avea tot ce se presupune că o femeie și-ar dori să aibă: un soț, o casă și o carieră de succes. Dar, în loc să se simtă fericită și împlinită, era dominată de frică și confuzie. Romanul este despre cum această femeie a lăsat totul în urmă, tot acest succes de fațadă, și a plecat în lume, ca să exploreze trei aspecte diferite ale firii ei: plăcerea gastronomică – în Italia, devotamentul și căutarea spirituală – în India, iar în insula Bali – echilibrul dintre bucuria lumească și transcendența divină, dintre trup și suflet.

Elizabeth Gilbert îți transmite, în felul ei, că ești o eroină pentru simplul fapt că reușești să te trezești dimineața și să mergi la serviciu. Îți spune să încerci să te cunoști și să încerci să faci ceea ce visezi, indiferent de vârsta pe care o ai. Și, cine știe, poate după ce citește această carte mama ta va vrea să călătorească mai mult.

5. Înainte sa te cunosc, de Jojo Moyes

Cartea întâi din trilogia Înainte să te cunosc, de Jojo Moyes este o poveste de dragoste despre o iubire neașteptată între doi oameni care nu au nimic în comun. „O poveste ingenioasă, cu personaje încântătoare. O poveste dulce-amăruie despre dragoste și renunțare. O lectura extraordinară”, după cum nota publicația Daily Mail.

Will Traynor, cândva un bărbat activ și plin de viață, a fost lovit de soartă și, la doar 33 de ani e țintuit într-un scaun cu rotile, mereu cu gândul la moarte. Dar Lou Clark, care, la cei 26 de ani ai ei, este o explozie de culoare și veselie, își pierde locul de muncă și e nevoită să devină, pentru bani, însoțitoarea tetraplegicului Will Traynor pentru șase luni.

6. Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood

În anii ’80, președintele american e ucis, iar Statele Unite sunt conduse de un nou regim politic teocratic, în care Dumnezeu este considerat conducător suprem al statului. Degradarea mediului face ca majoritatea populației să fie infertilă. Femeile au fost principalele victime ale regimului teocratic. Le-a fost interzis dreptul la muncă și accesul la bani, fiind împărțite în categorii: Soții, Marthe (adică bucătărese), Slujitoare (cele care erau folosite strict pentru procreere), Mătuși, Econoneveste. Ele își pierd ientitatea și pierd și drepturi banale, cum ar fi acela de a se da cu cremă de mâini. Barbații, la rândul lor, erau Comandanți, Agenți sau Îngeri. Cei care nu “corespundeau”, femei și bărbați deopotrivă, erau trimiși în Colonii, la moarte sigură. Romanul este structurat în jurul slujitoarei numite Offred.

Margaret Atwood, acum în vârsta 78 de ani, a publicat Povestea slujitoarei în 1985. Ea a declarat, mai apoi, că s-a inspirat, parțial, din istoria regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, care a forțat creșterea natalității în România prin interzicerea metodelor contraceptive și a avorturilor, ceea ce a dus la nenumărate decese în rândul femeilor. “Fiecare maltratare, restricție sau tortură are un precedent din lumea reală. Distopia romanului este distopia noastră”, a spus scriitoarea. Cu siguranță e o carte care va emoționa profund orice femeie care a trăit în perioada comunistă.

7. Toată lumina pe care nu o putem vedea, de Anthony Doerr

Cartea lui Anthony Doerr a fost multipremiată în 2014 și 2015, inclusiv cu Premiul Pulitzer (2015). Romanul merge, inițial, pe două planuri, prezentând viețile a doi copii. Marie-Laure e o franţuzoaică de 12 ani, oarbă de la cinci ani. Trăiește cu tatăl său în Paris. Reușește să se descurce și să nu se piardă pe străzi pentru că tatăl ei i-a construit machete cu Parisul în miniatură.

Werner e un orfan german, întruchipare a rasei ariene pure. Lipsit de orice impuls violent, Werner e un geniu cu înclinații spre tehnică. După ce construiește de unul singur un radio pentru el şi sora lui, Werner este observat de un oficial al regimului nazist și este trimis la Institutul Naţional Politic de Educaţie şi, mai târziu, pe front.

Când naziștii atacă Franța, Marie-Laure și tatăl ei se refugiază în Saint-Malo, la un unchi care trăiește izolat de lume și în grija căruia rămâne fata când tatăl ei este arestat. Werner ajunge și el cu armata germană în Franţa şi, în cele din urmă, la Saint-Malo. Deşi întâlnirea dintre cei doi nu va dura mai mult de o zi, ea va fi decisivă pentru destinele personajelor. În poveste apare însă și un diamant despre care se crede că poartă un blestem.

Toată lumina pe care nu o putem vedea  condamnă atrocităţile nazismului, dar, prin prezenţa lui Werner, autorul dă o şansă şi germanilor de a-şi spune partea de poveste. E un roman despre umanitate, scris frumos și, cel puțin în prima parte, cu o anumită candoare.

8. Proiectul fericirii, de Gretchen Rubin

Într-o zi, Gretchen Rubin a avut o revelație: „Timpul trece şi nu mă concentrez atât cât ar trebui asupra lucrurilor care într-adevăr contează”. Atunci, a decis să dedice un an pentru Proiectul fericirii.

Autoarea povestește ce i s-a petrecut pe parcursul a 12 luni, verificând pe pielea ei înţelepciunea veche de secole, rezultatele cercetărilor ştiinţifice recente şi lecţiile din cultura populară referitoare, toate, la unul şi acelaşi subiect: cum să fii mai fericit. Și, cine știe? Fericirea poate să apară când cânți dimneața, când îți faci curățenie în casă și când te distrezi.

Ce-a descoperit? Printre altele, că noutățile şi provocările sunt surse ale fericirii, că banii pot și ei să ajute, când sunt cheltuiţi cu înţelepciune, şi că cea mai măruntă schimbare poate să însemne enorm.

“Întotdeauna m-am așteptat, într-un fel nelămurit, să îmi depășesc limitările. Într-o zi am încetat să-mi mai cârlionțez părul, să port pantofi de alergare tot timpul și să mănânc terci de ovăz la prânz și la cină. Voiam să-mi amintesc zilele de naștere ale prietenilor, să învăț Photoshop, să n-o mai las pe fiica mea să se uite la televizor la micul dejun, să citesc Shakespeare. Să petrec mai mult timp citind și distrându-mă, să fiu mai politicoasă, să vizitez mai des muzee, să nu-mi fie frică să conduc mașina”.