Când citești romane ample, de peste 500 de pagini, petreci mult timp în lumea de ficțiune pe care ți-o oferă. De aceea e bine ca, atunci când te hotărăști să intri în universul unei cărți lungi, să nu regreți. Ca să-ți venim în ajutor și să nu riști să alegi ceva care nu ți se potrivește, am făcut o listă de sugestii.
E posibil să te ferești de cărțile lungi și să nu-ți vină să te apuci de ele, de teamă că, dacă o să constați că nu-ți plac, vei pierde vremea citindu-le, fără prea mari satisfacții. Dar vine o perioadă – adică sezoul rece – când începi să petreci din nou mai mult timp în casă. E momentul potrivit să-ți învingi temerile și să te apuci de citit cărți lungi.
Ca să-ți venim în ajutor, am făcut o listă cu cele mai bune cărți lungi. De obicei, cei care le-au citit nu au regretat că au investit timp în ele.
Publicate în 1605, prima parte, și în 1615, a doua parte, cele două volume ale lui Miguel de Cervantes au, în funcție de ediție, între 660 și 1.600 de pagini.
Nu renunța la ideea de a citi acest clasic pentru că ai văzut tot felul de filme cu un aiurit care vânează mori de vânt! Supranumit Primul roman sau Un roman infinit, Don Quijote de la Mancha este despre un bătrân nobil care delirează, mori de vânt monstruoase și scutieri, în spatele cărora se ascunde multă sensibilitate și filosofie.
Publicat între 1913 și 1927, romanul în șapte volume scris de Marcel Proust are, în total, peste 4.000 de pagini. Nu trebuie să te sperii, ia lucrurile volum cu volum, dar nu renunța nici la aceste cărți lungi care sunt considerate, ca operă unitară, una dintre cele mai importante ale secolului 20!
Marcel Proust descrie extrem de detaliat viața unui om care avansează în înalta societate. Romanul este scris ca un monolog și conține multe aspecte autobiografice. Pentru unii cititori, cartea este greu de citit, tocmai pentru că Proust are o obsesie pentru detalii. Pentru alții însă, acest lucru dă savoare operei.
„Dacă se-ntinde, pe atâtea zeci de pagini, cu analiza unui gest, a unei amintiri, a unui detaliu, Proust o face pentru a fi cât mai exact. O face cu minuţia (sublimă) a cuiva care ar încerca să urmărească drumul ultimului vălătuc de fum prin aer… În căutarea timpului pierdut încearcă (şi reuşeşte) să surprindă conturul acestui fum prin aer. Nimeni nu a dat atâta consistenţă nemuritoare unui lucru atât de impalpabil precum memoria. Vă voi spune că merită cu prisosinţă să vă «pierdeţi timpul» cu Timpul pierdut. Viaţa este prea scurtă pentru a nu-l citi pe Proust”, spunea criticul de film și prozatorul Alex. Leo Şerban.
Romanul lui Elizabeth Kostova a fost publicat în 2005 și are peste 700 de pagini. Cartea e o combinație între legenda contelui Dracula și Vlad Țepeș și e construit ca un thriller gotic.
Într-o noapte, în timp ce scotocea prin biblioteca tatălui ei, o fată de 16 ani găsește un plic cu scrisori îngălbenite de vreme, adresate „dragului și nefericitului meu succesor”, lângă o carte bizară, cu paginile complet albe, mai puțin în mijloc, unde apare imaginea unui dragon și cuvântul „Drakulya”.
Cartea Donnei Tartt a fost publicată în 2013 și are mai mult sau mai puțin 1.000 de pagini, în funcție de ediție. Sticletele a câștigat un Pulitzer pentru ficțiune în 2014.
Theo Decker e un adolescent de 13 ani din New York. După ce supraviețuiește miraculos unei explozii într-un muzeu de artă, în care mama lui este ucisă, Theo intră fără voia lui în posesia unui mic tablou fascinant. Peste ani, Theo ajunge să lucreze într-un magazin de antichități, iar tabloul ascuns cu grijă atâta timp devine pe neașteptate poarta de acces către o lume subterană a traficului cu opere de artă.
Maestrul genului horror, Stephen King, a publicat It în 1986. În limba română, volumul are aproape 800 de pagini. 800 de pagini de teroare, pentru că lucrurile se petrec într-un orășel de provincie din Maine care e înspăimântător de familiar oricui, pentru că multă lume știe că aici se petrec lucruri îngrozitoare.
Șapte adolescenți care s-au confruntat direct cu aceste lucruri trebuie să se întoarcă și să-și respecte promisiunea făcuta cu 28 de ani în urmă, aceea de a prinde creatura care vânează din nou copiii.
În funcție de volum, Anna Karenina poate să aibă în jur de 700 sau 900 de pagini. Cartea lui Lev Tolstoi e o capodoperă de realism, pusă în lumină cu ajutorul personajelor sale din Rusia țaristă.
Romanul în opt părți urmărește în special povestea a două persoaje memorabile: Anna Karenina, soția casnică cu un destin tragic, care fuge cu amantul ei cel tânăr, și Konstantin Levin, un latifundiar intelectual care se zbate între credință și filosofie.
Tolstoi pune laolaltă, cu o incredibilă măiestrie, discuții despre dragoste, durere și familie, în societatea rusească.
Aproximativ 700 de pagini în care Hanya Yanagihara acoperă diferite perioade din viața bărbaților, adunate într-o carte uneori dureros de tristă, pentru că este despre despre violenţa lumii de acum, dar este şi despre umanitate și omenie, adică lucruri încă posibile în zilele noastre.
O viață măruntă e povestea a patru tineri care s-au cunoscut la liceu și care, acum, cresc și experimentează – cu dificultate – realități din trecutul și prezentul lor, fără a se îndepărta prea mult de artă, frumusețe și acumularea de noi cunoștințe. Deși îi urmărește pe cei patru, povestea se concentrează mai ales asupra lui Jude, un avocat cu un trecut traumatizant și o serie de probleme de sănătate fizică și mentală. Un roman despre dramă, dragoste și prietenie.
Încheiem seria de cărți lungi cu romanul în trei volume al lui Haruki Murakami, care adună undeva peste 1.100 de pagini. 1Q84 o să te țină ocupat câteva zile bune, pentru că, cel mai probabil, nu o să o poți lăsa din mână, mai ales dacă ești fan al autorului.
Romanul este împărțit în Cartea 1 Aprilie – Iunie, Cartea 2 Iulie – Septembrie, Cartea 3 Octombrie – Decembrie.
Personajul principal este o femeie: Aomame. Deloc întâmplător, ea se află blocată în trafic pe o autostradă din Tokyo. Ca să ajungă la timp la destinație, Aomame urmează sfatul unui șofer de taxi iubitor de muzica clasică și folosește o scară de serviciu care o duce într-o lume paralelă. Cele două lumi paralele sunt asemănătoare, dar diferite. De exemplu, una dintre ele are două luni pe cer. Despre Aomame vei afla că nu e o femeie obișnuită, ci una care îi pedepsește pe bărbații vinovați de abuzuri și violențe împotriva femeilor. În carte mai apare și Tengo, un tânăr de aceeași vârstă cu Aomame, profesor de matematică.
Murakami face o construcție meticuloasă a misterelor, pe care nu le elucidează complet. Când te dedici unei cărți lungi pline de simboluri și detalii, nu mai contează cât timp îi aloci, merită tot timpul!
Nume | Activat |
---|---|
Cookie-uri Folosim cookie-uri pentru a putea oferi o experienta cat mai placuta |
|
Google Analytics We track anonymized user information to improve our website. |
|
Google Adwords We use Adwords to track our Conversions through Google Clicks. |
|
Google Tag Manager We use Google Tag Manager to monitor our traffic and to help us AB test new features |
|
Facebook We use Facebook to track connections to social media channels. |
Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor privind cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri.