Cui îi plac cărțile scurte? În principiu, oricui! Sunt cea mai bună alegere pentru vacanțe sau călătorii, când vrei și să citești, dar și să petreci timp cu ceilalți. Având în vedere că urmează câteva zile libere de Paști, am făcut și noi o listă de cărți de citit într-o zi.

Urmează câteva zile libere de Paște și, dacă îți place să citești, cu siguranță o să aloci timp și pentru lectură măcar într-una din zilele libere. Prin urmare, am făcut o listă de romane scurte. Cărți de citit într-o zi, nu în patru, pentru că poate nu vrei să-ți petreci chiar toate zilele libere citind. Oricum, dacă vrei să citești mai mult, nimeni nu te va opri.

Din punctul nostru de vedere, volumele scurte, care se încadrează la cărți de citit într-o zi, sunt cele care au sub 200 de pagini. Sunt destul de lungi cât să te prindă și să-ți faci de lucru cu ele, dar suficient de scurte încât să te lase să petreci timp și cu cei dragi.

7 cărți de citit într-o zi

1. Micul prinț, de Antoine de Saint-Exupery

Micul prinț are în jur de 120 de pagini și e cartea pe care noi am putea să o recitim oricând. O poți citi (sau reciti) într-o după amiază, după care să dezbați subiectul cu prietenii tăi.

Un pilot din cel de-Al Doilea Război Mondial se prăbușește în deșert, unde dă peste Prinț. În timp ce pilotul încearcă să-și repare avionul, micul prinț îi descrie mica lui planetă și încercarea de a se întoarce pe ea, călătorind prin univers, ca să ajungă din nou la floarea lui mult iubită.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Mic dejun la Tiffany, de Truman Capote

Romanul lui Truman Capote, care are cam 190 de pagini în traducerea în limba română, este despre un scriitor care își amintește că, în urmă cu cincisprezece ani, pe când locuia într-un vechi apartament din New York, a cunoscut o fată excentrică și misterioasă.

Holly Golightly se plimbă prin New York ca o „gheișă americană”, sofisticată și aiurită. Ea le permite bărbaților bogați să o însoțească prin cluburi și restaurante, să o răsfețe cu tot felul de cadouri scumpe și, de fapt, să o întrețină.

3. Între lume și mine, de Ta-Nehisi Coates

În 120 de pagini, Ta-Nehisi Coates a scris o serie de eseuri personale sub forma unor scrisori către fiul său adolescent, despre ce înseamnă a fi negru în America. Cartea este una profundă și revelatoare, iar autorul rezumă istoria înfiorătoare a subjugării negrilor în Statele Unite. Volumul arată un discurs extrem de actual despre tot ceea ce înseamnă să fii perceput ca „diferit”.

4. Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway

Am tot recomandat Bătrânul și marea, așa că, dacă nu ai citit această carte de numai 170 de pagini, te încurajăm să o faci. E una dintre cele mai apreciate opere ale lui Ernest Hemingway.

Pe scurt, un pescar bătrân se luptă cu un pește-gigant. Aflat pe mare, bătrânul Santiago contemplă asupra vieții, naturii, divinității și la nevoia de a avea alături alți oameni: „Nimeni n-ar trebui să rămână singur când îmbătrânește”. Romanul e unul melancolic și filosofic, genul de carte la care s-ar putea să vrei să revii la vârste diferite și, poate, foarte potrivit pentru vremurile pe care le trăim acum.

5. Șoareci și oameni, de John Steinbeck

În 160 de pagini, John Steinbeck reușește să descrie cu multă sensibilitate o poveste despre prietenie și destin.

George Milton, un tânăr inteligent și sufletist, și Lennie Small, un uriaș puternic, dar naiv și cu o întarziere mentală, se angajează ca lucrători la o fermă. Planul lor e să strângă bani și să-și cumpere un loc al lor, unde să trăiască lucrând pământul. O serie de întamplări tragice le năruie speranțele.

6. Sentimentul unui sfârșit, de Julian Barnes

Julian Barnes și-a structurat cartea într-un triunghi amoros, în care naratorul rememorează momente din trecut.

Tony Webster a ajuns în cea de-a doua jumătate a vieții mergând pe calea de mijloc, evitând extremele, din lașitate sau resemnare. Nu a luat decizii prea importante, a lăsat viața să i se întâmple. Prețul plătit? O viață trăită în mediocritate. Primește apoi o moștenire neașteptată și un jurnal care-i aparținuse unui prieten apropiat din tinerețe. Acestea reprezintă punctul de pornire către introspecție și întoarcerea în trecut.

7. Povestea târfelor mele triste, de Gabriel García Márquez

„În anul în care am împlinit nouăzeci de ani, am vrut să-mi dăruiesc o noapte de dragoste nebună cu o adolescentă fecioară”. Dacă prima frază din romanul lui Márquez nu te convinge să îl citești, atunci poate e cazul să știi de pe-acum că e vorba despre un ziarist bătrân care vrea să-și ofere un cadou special de aniversare. Când cunoaște, într-un bordel, copila virgină, viața lui se schimbă radical. Da, la 90 de ani, vârstă până la care nu credea că va întâlni adevărata dragoste.

Nu-ți imagina că e o poveste vulgară, pentru că este, de fapt, una melancolică. Cartea, scrisă în inconfundabilul stil al lui Gabriel García Márquez, are în jur de 120 de pagini.