La cererea ziarului The New York Times, cititorii suplimentului cu recenzii de carte pe care publicația o scoate săptămânal au ales, dintr-o listă de 25, cele mai bune cărți din ultimii 125 de ani. 

The New York Times Book Review este o revistă supliment săptămânală a ziarului The New York Times, în care sunt recenzate cărți noi de ficțiune și non-ficțiune. Este una dintre cele mai influente și mai citite publicații de recenzii de carte. Cu ocazia aniversării a 125 de ani de la prima ediție, cei din conducerea revistei au cerut cititorilor să numească cea mai bună carte din ultimii 125 de ani.

Lista de propuneri a fost restrânsă la 25 de cărți, care au fost votate de peste 200.000 de cititori. Pe lista cu cele mai bune cărți din ultimii 125 de ani s-au aflat și Marele Gatsby, de F. Scott Fitzgerald, dar și romane mai recente, cum este O viață măruntă, de Hanya Yanagihara.

5 cele mai bune cărți din ultimii 125 de ani

1. Să ucizi o pasăre cântătoare, de Harper Lee

Cea mai votată carte de pe lista pe care au fost propuse cele mai bune cărți din ultimii 125 de ani este Să ucizi o pasăre cântătoare, scrisă de Harper Lee și publicată în 1960. Cartea tratează teme importante ca educaţia, rasismul din societatea interbelică americană şi lipsa de imparțialitate a justiţiei.

Micuţa Scout, fratele ei, Jem, şi tatăl lor, Atticus, sunt personajele centrale ale romanului care își desfoșoară acțiunea într-un mic oraș din Alabama. Totuși, romanul este conturat în jurul procesului lui Tom Robinson, un mulatru care este adus în fața tribunalului de către Bob Ewell, deoarece se presupune că ar fi abuzat-o sexual pe fiica acestuia, Mayella Ewell.

Atticus, care e un părinte nonconformist al acelor vremuri, încurajând dezvoltarea independentă și fără prejudecăţi sociale a copiilor săi, e desemnat drept „avocat al apărării”, fapt ce aduce multe schimbări în viața lui și a celor din jur. Povestea este spusă de Scout ajunsă la vârstă adultă, dar rememorând din perspectiva copilului.

 Click aici pentru a cumpăra cărţi la cel mai mic preţ 

2. Stăpânul Inelelor: Frăția inelului, de J.R.R. Tolkien

Frăția Inelului este primul volum al trilogiei Stăpânul Inelelor, scrisă de către J. R. R. Tolkien, și a fost publicat pentru prima dată pe 29 iulie 1954 în Regatul Unit al Marii Britanii. Următoarele două volume sunt Cele două turnuri și Întoarcerea regelui.

Acțiunea trilogiei se petrece într-o preistorie imaginară, cel de-al treilea Ev al Pământului de Mijloc. Ținuturile din Pământul de Mijloc sunt populate de oameni și de alte specii umanoide – printre care hobbiți, elfi, gnomi și orci – , dar și de multe alte creaturi reale sau imaginare. Totul se petrece în jurul Inelului Puterii, făurit de lordul întunecat Sauron.

Hobbitul Bilbo îi încredințează vărului și moștenitorului său adoptiv Frodo Baggins multe dintre bunurile sale, incluzând Inelul – instrumentul puterii lui Sauron, pe care Lordul Întunecat l-a căutat de-a lungul celui de-al Treilea Ev, și care a corupt multe persoane în dorința sa de a ajunge la stăpânul său. Așa începe aventura cu descrieri de basm ale atmosferei liniștite din Comitat, care se complică atunci când Sauron își trimite cei mai de temut supuși ai săi pentru a căuta Inelul.

3. 1984, de George Orwell

Poate nu degeaba această carte a fost votată printre cele mai bune cărți din ultimii 125 de ani tocmai acum, în aceste vremuri tulburătoare.

În 1948, când a scris romanul, George Orwell își imagina anul 1984 într-o viziune sumbră. În 1984, Oceania, Eurasia şi Estasia sunt cele trei puteri care duc un continuu război fără altă cauză în afară de cea de a menţine vie frica oamenilor, pentru a-i putea controla. Romanul este o distopie.

În Oceania, guvernul are patru ministere. Cu cât denumirile acestora sunt mai romantice, cu atât mai meschine sunt interesele lor: „Ministerul Adevărului, care se ocupă cu știrile, cu educația și cu artele frumoase; Ministerul Păcii, care se ocupă cu războiul; Ministerul Iubirii, care se ocupă cu menținerea ordinii și disciplinei, și Ministerul Abundenței, care răspunde de treburile economice”.  De fapt, Ministerul Adevărului modifică trecutul, deci minte, cel al Păcii întreține războiul, Ministerul Iubirii se luptă cu cei care nu vor să se conformeze, care încă vor să gândească singuri şi care vor să își păstreze memoria individuală, ajungând să-i tortureze pe răzvrătiți, iar cel al Abundenței înfometa populația.

Tot în Oceania, mai precis în Londra, locuiește și Winston Smith, cel care vrea și îndrăznește să încerce să-și păstreze amintirile nealterate, notându-și totul într-un jurnal, deși acest lucru este ilegal. Când o întâlnește pe fata de la Secția de Literatură, Winston începe să-și dorească și mai tare câteva momente de intimitate petrecute în locuri nemonitorizate. Pentru că, da, toată lumea este atent urmărită de camerele de supraveghere montate peste tot și monitorizate de Fratele cel Mare.

4. Un veac de singurătate, de Gabriel García Márquez

Probabil cea mai strălucitoare carte a lui Gabriel García Márquez, Un veac de singurătate a fost publicată pe 5 iunie 1967 la Buenos Aires, Argentina.

Romanul urmărește povestea înființării, apoi a măreției și a decăderii satului Macondo și a membrilor familiei Buendia, care s-au confruntat cu tot felul de încercări venite odată cu trecerea timpului și a existenței în sine. Iubiri neîmpărtășite, pasiuni, rivalități, vise fantastice, războaie, un timp care are o curgere bizară, orgolii și multă patimă. De fapt, un veac întreg de singurătate adunat într-o carte cu portrete memorabile ale unor personaje nostalgice.

E o carte plină de mituri și magie, un roman poetic, în care Macondo este metafora unei lumi cu posibilități infinite, atât constructive, cât și distructive.

5. Preaiubita, de Toni Morrison

Preaiubita lui Toni Morrison a fost publicată în 1987 și vorbește despre o poveste dramatică și emoționantă din anii 1800, din Statele Unite ale Americii – o poveste reală care a inspirat romanul.

Sethe s-a născut ca sclavă și a evadat în Ohio, dar 18 ani mai târziu tot nu e liberă. Are prea multe amitiri de la Dulcea Casă, ferma unde a fost sclavă și unde s-au întâmplat prea multe atrocități. Acum, deși liberă, Sethe și noul ei cămin sunt bântuite de fantoma fiicei ei, care a murit fără nume și pe a cărei piatră de mormânt e încrustat un singur cuvânt: Preaiubita.

Cartea are accente de poezie amară și suspans încordat la maximum. Autoarea de Nobel Toni Morrison s-a inspirat, în scrierea acestei cărți, din povestea reală a unei femei de culoare – Margaret Garner – care și-a ucis copilul nou-născut pentru că a considerat că moartea și lumea de dincolo sunt de preferat unei vieți în sclavie.